Cheltuielile totale pentru punerea în aplicare a măsurilor de integrare socială pe o perioadă de cinci ani sunt estimate la 750,5 milioane de lei. Din această sumă, 328,6 milioane de lei urmează să fie finanțate din bugetul de stat, iar alte 421,9 milioane de lei – din surse externe. Printre partenerii programului se numără diverse structuri ale ONU, Organizația Mondială a Sănătății și Fundația Soros.
Conform datelor prezentate în comunicatul guvernului, în Moldova există 164 682 de persoane cu dizabilități. Dintre aceștia, 28 278 au un grad de dizabilitate sever, 90 171 — unul pronunțat și 46 233 — unul mediu.
Ponderea persoanelor cu dizabilități în populația țării a crescut de la 6,3% în 2017 la 6,9% în 2025. În rândul copiilor, acest indicator a crescut de la 1,71% la 2,7%.
Guvernul consideră că această evoluție accentuează necesitatea dezvoltării sistemului de sprijin și a măsurilor de integrare socială.
Programul va extinde rețeaua de servicii sociale
Una dintre direcțiile cheie ale programului va fi revizuirea sistemului de stabilire a gradului de handicap. În cadrul evaluării, se preconizează să se țină seama într-o mai mare măsură de capacitățile funcționale și de nevoile persoanei, precum și să se simplifice procedurile corespunzătoare pentru beneficiarii serviciilor.
Se preconizează o creștere cu 30% a accesului la serviciile sociale menite să prevină instituționalizarea și să sprijine persoanele în cadrul comunității. În cadrul programului sunt prevăzute deschiderea a 12 centre de zi, crearea a 40 de servicii sociale la nivel comunitar și a șase centre de intervenție timpurie.
O direcție separată vizează dezinstituționalizarea și sprijinirea vieții independente. Pe durata derulării programului, 300 de persoane trebuie să treacă de la instituțiile rezidențiale la viața în comunitate.
În acest scop, se prevede crearea a 142 de servicii sociale suplimentare, inclusiv 78 de locuințe protejate, 22 de case comunitare și 42 de servicii bazate pe modelul familiilor gazdă.
Se preconizează extinderea rețelei de locuințe protejate de la 29 la 107 unități, iar numărul caselor comunitare — de la 19 la 41. În plus, cinci instituții de cazare temporară vor fi reorganizate ținând cont de nevoile beneficiarilor în materie de îngrijire și sprijin.
„Reformele din domeniul dizabilității pun în centrul atenției persoana cu dizabilitate și dreptul acesteia la o viață demnă și independentă. În cadrul Programului național pentru perioada 2026–2030, vom extinde serviciile la nivel comunitar, vom accelera dezinstituționalizarea și vom consolida sprijinul acordat familiilor”, a declarat Natalia Plugaru, ministrul muncii și protecției sociale.
Resurse suplimentare pentru reabilitare și accesibilitate
Programul prevede dezvoltarea unei reabilitări integrate și personalizate, precum și adaptarea serviciilor medicale la nevoile persoanelor cu dizabilități.
Până în 2030, se preconizează elaborarea și implementarea a trei programe de reabilitare medicală, de care vor putea beneficia aproximativ 5.000 de persoane. Peste 17.000 de persoane ar trebui să aibă acces la dispozitive și mijloace de asistență.
Infrastructura a 15 unități medicale va fi adaptată pentru a spori accesibilitatea. În același timp, se preconizează formarea anuală a 500 de medici și a 1.000 de asistente medicale în ceea ce privește prestarea serviciilor ținând seama de nevoile persoanelor cu dizabilități.
Aproximativ 100 de clădiri publice și obiective de infrastructură socială vor deveni, de asemenea, mai accesibile. Pentru noile obiective de construcție se vor aplica cerințe privind accesibilitatea, iar dezvoltarea registrului digital „E-Accesibilitate” este, de asemenea, prevăzută.
Abonați-vă la actualizările noastre
