Potrivit lui Virkkunen, recomandarea a fost elaborată în urma evaluării explicațiilor prezentate de conducerea Bienalei cu privire la participarea pavilionului rus, scrie ARTnews. Ea a declarat că cultura, finanțată din banii contribuabililor europeni, trebuie să promoveze și să apere valorile democratice.
Decizia finală urmează să fie luată de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA), care administrează programele de subvenții ale Uniunii Europene. Deocamdată este vorba doar de o recomandare a Comisiei Europene, nu de o încetare definitivă a finanțării.
Pavilionul rus a revenit în programul celei de-a 61-a Bienale de la Veneția pentru prima dată de la începutul războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, în 2022. Cu toate acestea, organizatorii au subliniat că pavilionul nu a fost deschis publicului larg. Potrivit acestora, decizia respectă regulile în vigoare ale Bienalei și principiul neutralității instituționale, iar excluderea anumitor țări din motive politice ar contraveni principiilor de lungă durată ale Bienalei de la Veneția și ar putea fi considerată o formă de cenzură culturală.
Decizia a stârnit critici din partea Ucrainei, a unor politicieni europeni și a reprezentanților comunității culturale, inclusiv a membrelor grupului Pussy Riot. În opinia criticilor, participarea Rusiei la unul dintre cele mai mari forumuri mondiale de artă contemporană nu poate fi separată de contextul politic actual. Conducerea Bienalei, la rândul său, insistă că expoziția internațională trebuie să rămână o platformă pentru dialogul cultural și să nu se transforme într-un instrument de sancțiuni politice.
Dacă EACEA va susține recomandarea Comisiei Europene, Bienala de la Veneția ar putea pierde subvenția UE în valoare de 2 milioane de euro, prevăzută pentru perioada 2025–2028. Acest caz ar putea influența practica viitoare de finanțare a proiectelor culturale europene, în cazul în care participanții la acestea se află implicați în dispute politice.
