Problema a revenit în centrul atenției după ce compania suedeză de fintech Klarna a decis să se listeze la bursa din New York, relatează Euronews. Pentru Europa, acest lucru a reprezentat un nou semnal de alarmă: cele mai de succes companii aleg din ce în ce mai des piața americană, unde este mai ușor și mai rapid să atragă capital.
Paradoxul constă în faptul că Europa nu duce lipsă de bani. Economiile familiilor europene sunt estimate la aproximativ 37 de trilioane de euro. Însă acești bani ajung rareori la întreprinderile europene: în schimb, companiile continuă să depindă de creditele bancare sau caută investitori dincolo de ocean.
La Bruxelles se consideră că, fără o piață de capital profundă, Europa riscă să piardă în fața SUA și a Chinei cursa pentru tehnologii, inteligență artificială și industria de apărare.
Tocmai de aceea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut din această reformă unul dintre principalele proiecte economice ale celui de-al doilea mandat al său. La cererea acesteia, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a elaborat un raport conform căruia UE trebuie să investească anual între 750 și 800 de miliarde de euro în plus pentru a-și menține competitivitatea.
„Fie facem acest lucru, fie ne așteaptă o agonie lentă”, a avertizat Draghi.
Planul de la Bruxelles constă din două părți. În primul rând, să îi convingă pe europeni să-și investească mai activ economiile în acțiuni, obligațiuni și fonduri de investiții. În al doilea rând, să elimine barierele dintre piețele financiare ale diferitelor țări din UE, pentru ca capitalul să circule mai liber în interiorul Uniunii.
Tocmai aici, însă, reforma s-a blocat. Țările UE nu reușesc să cadă de acord asupra cui ar trebui să revină controlul asupra pieței comune și cât de multe competențe ar trebui transferate autorităților de reglementare europene. Fiecare stat nu se grăbește să cedeze controlul asupra propriului sector financiar.
Potrivit Verena Ross, șefa Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), fără noi surse de finanțare, companiile europene vor continua să se îndrepte spre SUA în căutare de capital.
În timp ce politicienii se ceartă, piața americană rămâne principalul magnet pentru mediul de afaceri european. Iar acest lucru ilustrează cel mai bine de ce crearea unei adevărate piețe unice a capitalului în Europa s-a dovedit a fi mai dificilă decât cea a unei piețe unice a bunurilor sau serviciilor.
Abonați-vă la actualizările noastre
