Investițiile în refacerea albiilor se realizează pe fondul unei situații hidrologice complexe în țară. La sfârșitul lunii august – începutul lunii septembrie, pe majoritatea râurilor mici din Moldova s-a menținut un debit redus, iar pe anumite tronsoane valorile acestuia au fost semnificativ sub media multianuală. Pe Nistru, debitul a reprezentat aproximativ 30% din norma medie lunară, iar pe anumite porțiuni ale Prutului – 20–30%. Logos Press a scris în repetate rânduri despre problemele legate de nivelul scăzut al apei din râurile Moldovei.
Curățarea albiilor nu rezolvă problema deficitului de apă
Scopul principal al acestor proiecte este îmbunătățirea stării albiilor, gestionarea resurselor de apă și reducerea riscurilor de inundare a localităților și a terenurilor agricole situate în apropierea râurilor.
Cu toate acestea, situația hidrologică actuală arată că lucrările de infrastructură la albii râurilor nu sunt suficiente pentru a rezolva problema aprovizionării cu apă. Totuși, acestea sunt, de asemenea, necesare.
Programul de amenajare și protecție a resurselor de apă va fi continuat. În viitor sunt planificate noi lucrări pe anumite tronsoane ale râurilor Kogilnik, Lepușna, Botna, Marele Chuluk și Tigeac.
Pentru Moldova, astfel de proiecte capătă o importanță suplimentară pe fondul frecvenței crescânde a perioadelor de secetă și al creșterii riscurilor climatice. Ministerul Mediului a subliniat că seceta hidrologică afectează nu doar Moldova, ci și o parte semnificativă a Europei: bazinele hidrografice majore, inclusiv Dunărea, Rinul și Elba, se confruntă, de asemenea, cu o reducere a debitelor. Acest lucru are repercusiuni asupra agriculturii, transportului fluvial, producției de energie electrică și aprovizionării cu apă.
În același timp, în luna august, guvernul a aprobat planurile actualizate de gestionare a riscurilor de inundații pentru perioada 2026–2031, după cum a relatat Logos Press. Acestea prevăd, în special, reabilitarea și întreținerea infrastructurii hidrotehnice, a digurilor de protecție, a sistemelor de drenaj și a anumitor lucrări hidrotehnice.
Astfel, investițiile în albia râurilor devin parte a unei politici mai ample de adaptare a gestionării apelor la riscuri opuse, dar din ce în ce mai actuale – atât la inundații, cât și la perioade îndelungate de deficit de apă.
Abonați-vă la actualizările noastre
Aveți informații pentru redacție? Transmiteți-le către Logos-Press
