Nicolai Luțic
Potrivit Politico, canicula extremă și seceta au afectat grav podgoriile franceze. Conform estimărilor Ministerului Agriculturii din Franța, volumul total al producției de vin din țară în 2026 este estimat la 33,9 milioane de hectolitri — cu aproximativ 6% mai puțin decât în anul precedent și cu 17% sub media din perioada 2021–2025.
Regiunea Champagne a fost afectată în mod deosebit. Conform datelor Reuters, producția din această regiune în 2026 ar putea fi cu aproximativ 49% mai mică decât nivelul din 2025. Cauza nu a fost doar temperaturile ridicate, ci și seceta prelungită, care a redus randamentul viilor.
Problema cu care se confruntă producătorii francezi depășește limitele unei singure recolte eșuate. Sectorul vitivinicol se confruntă, în același timp, cu schimbări în comportamentul consumatorilor, cu scăderea cererii interne și cu restricții comerciale pe anumite piețe externe, notează publicația. Acest lucru sporește importanța fiecărei sticle suplimentare pe care producătorii europeni o vor putea introduce pe piață.
Pentru alte țări producătoare de vin, această situație înseamnă o potențială redistribuire a cererii – în special în segmentul vinurilor spumante.
Moldova intră în sezon cu o producție în creștere
Situația din Moldova pare semnificativ mai bună. După cum a informat Logos Press, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare prognozează că recolta de struguri pentru producția de vin în 2026 va fi cu aproximativ 10–15% mai mare decât în anul precedent. Randamentul mediu prognozat este de 8–9 tone pe hectar, deși, în funcție de soi, regiune și tehnologie, acesta poate varia între 7 și 13 tone pe hectar.
În același timp, suprafața podgoriilor din Moldova continuă să se reducă, a subliniat ministerul. În perioada 2021–2025, suprafața totală a plantațiilor viticole s-a redus de la 117,5 mii la 107,2 mii de hectare, iar suprafața plantațiilor aflate în vârsta de rod — de la 104,4 mii la 93,6 mii de hectare. Dintre acestea, aproximativ 80 mii de hectare sunt reprezentate de plantații de viță de vie în vârstă de producție, din soiuri tehnice.
Astfel, prognoza privind creșterea recoltei în 2026 este importantă nu atât ca dovadă a extinderii plantațiilor de viță de vie, cât ca indicator al restabilirii productivității suprafețelor existente.
În 2025, sectorul a înregistrat deja o creștere semnificativă a producției. După cum a informat Moldpres, s-au prelucrat 259 mii de tone de struguri, față de 179 mii de tone în anul precedent, iar producția de vin a crescut cu 31%, ajungând la aproximativ 12,3 milioane de dali. Deosebit de vizibilă a fost creșterea producției de vinuri spumante — până la 2,2 milioane de dali, ceea ce reprezintă o creștere de 22% față de indicatorii anului precedent.
Dacă dinamica pozitivă a randamentului se va menține, producătorii moldoveni vor dispune în 2026 de o resursă suplimentară pentru creșterea producției și a livrărilor la export, atât de vinuri liniștite, cât și de vinuri spumante.
Vinul spumant își demonstrează deja potențialul de export
Nu este vorba, însă, de o cerere ipotetică. Vinul spumant este deja una dintre cele mai interesante categorii ale exportului moldovean, iar prețul acestuia este în creștere.
După cum a informat Logos Press, în primele șapte luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat vin în valoare de 116,2 milioane de dolari. În acest context, principalele piețe de desfacere pentru produsele alcoolice moldovenești rămân țările europene, iar prețul mediu al vinului îmbuteliat a crescut cu 8%, iar al celui la vrac – cu 11%. În cazul vinurilor spumante, prețul mediu pe sticlă a crescut, de asemenea, cu 11%. Este interesant de remarcat că, deși vinurile spumante reprezintă doar aproximativ 2% din volumul exporturilor de produse vitivinicole moldovenești, în termeni valorici acestea reprezintă aproximativ 4%. Acest lucru indică un preț mediu pe litru mai ridicat în comparație cu categoriile de vinuri de larg consum. Principalele destinații ale exporturilor de vinuri spumante moldovenești pe piețele externe sunt România, SUA și Germania.
„O fereastră de oportunități” pentru Moldova
Cu toate acestea, reducerea producției din Franța nu înseamnă, în sine, că consumatorii vor trece automat la vinurile moldovenești, subliniază experții. Șampania franceză și vinurile spumante moldovenești ocupă nișe diferite în ceea ce privește prețul și marca.
Desigur, deficitul de ofertă din Europa poate crea câteva oportunități pentru producătorii moldoveni.
Prima – spațiul eliberat în segmentul de preț mediu. Dacă prețul vinurilor spumante franceze va crește din cauza reducerii ofertei, importatorii și rețelele comerciale ar putea căuta mai activ furnizori alternativi cu un cost de achiziție mai mic.
A doua oportunitate este extinderea prezenței pe piețele europene, unde vinul moldovenesc dispune deja de o rețea de distribuție bine consolidată. În 2025, aproximativ 60% din valoarea exporturilor viticole moldovenești a revenit pieței europene. În total, producția sectorului a fost livrată în 70 de țări prin intermediul a 127 de exportatori.
România rămâne o destinație deosebit de importantă. Aceasta este una dintre cele mai mari piețe pentru vinul moldovean, iar printre alte destinații europene semnificative se numără Cehia, Germania, Polonia și Țările de Jos.
A treia oportunitate constă în poziționarea vinului spumant moldovenesc ca produs de sine stătător, și nu ca un substitut ieftin al șampaniei. Acest aspect este de o importanță fundamentală: ar fi dificil pentru Moldova să concureze cu produsul francez exclusiv pe baza prețului. Este mult mai promițător să se valorifice soiurile proprii de struguri, terroir-ul, calitatea și reputația deja consolidată a vinificației moldovenești.
Întrebarea principală este: va reuși Moldova să profite de acest moment?
Cu toate acestea, trebuie să înțelegem clar că situația din Europa nu creează pentru Moldova o creștere garantată, ci o fereastră de oportunități de care trebuie încă să profităm. Iar acest lucru este destul de dificil de realizat în cadrul unui singur sezon.
„Fără îndoială, piața produselor alcoolice, în special a vinurilor spumante și a coniacului, dă deja semnale clare cu privire la situația din Franța”, comentează pentru Logos Press președintele holdingului Vininvest, Nicolae Lucică. „Prețurile strugurilor în Franța au crescut brusc. În plus, taxele introduse de SUA și China împotriva vinurilor europene au lovit foarte dur tocmai producătorii francezi. Dar a afirma că Moldova va ocupa imediat locul vinificatorilor francezi atât pe piața europeană, cât și pe piețele altor țări (cum ar fi SUA) – este mai mult decât pripit. Trebuie să recunoaștem că vinurile noastre spumante practic nu se suprapun cu cele franceze. Prețul mediu al acestora pe piețele externe este de aproximativ 6,5 euro/sticlă, în timp ce cel al vinului spumant moldovenesc este de aproximativ 1,5 euro/sticlă. La fel cum denumirile „Champagne” și „Vin spumant” nu înseamnă deloc același lucru pentru americani – cu atât mai puțin pentru europeni. Prin urmare, situația din acest an din Franța trebuie folosită pentru o promovare mai activă a produselor moldovenești, inclusiv a vinurilor spumante, dar nu merită să ne bazăm pe un succes de moment.”
Nicolae Lucic deține, la rândul său, o fabrică de coniac în Franța, iar în Moldova, fabrica sa, Bulgary Winery, se numără printre cei mai mari exportatori de vinuri spumante. Prin urmare, concluziile sale se bazează pe o evaluare realistă a pieței, nu pe presupuneri.
În opinia președintelui Vininvest, Moldova încă nu își promovează suficient de activ vinificația pe piețele internaționale. În acest aspect, suntem în urma nu doar a marilor nume recunoscute ale pieței europene, precum Franța, Spania, Italia sau Germania, ci și a țărilor vecine, România și Bulgaria. Iar fără acest lucru, pozițiile noastre pe piață vor fi instabile, depinzând în mare măsură de contracte punctuale sau de conjunctura spontană.
În același timp, Nikolai Lucic consideră că, în acest an, Ucraina ar putea deveni o oportunitate mai realistă de creștere a exporturilor decât piața europeană. „Din păcate, în Ucraina, în cursul acțiunilor militare, au fost afectate, printre altele, numeroase podgorii și crame”, a remarcat vinificatorul. „Acest lucru deschide anumite oportunități suplimentare pentru exportul vinului moldovean, deși nu este un motiv de bucurie. Dar nu merită să ignorăm o astfel de situație”.
Abonați-vă la actualizările noastre
Aveți informații pentru redacție? Transmiteți-le către Logos-Press
