Analiștii de la Trading Economics se așteptau ca estimarea trimestrială să rămână la nivelul de 0,4%, însă rezultatele finale s-au dovedit a fi semnificativ mai solide. La nivelul Uniunii Europene (UE), creșterea anuală a PIB-ului a fost de 1,4%.
Principalul motor al accelerării a fost activitatea de consum: cheltuielile gospodăriilor au crescut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, contribuind cu 0,6 puncte procentuale la creșterea PIB-ului.
Economia a fost susținută și de activitatea de investiții: acumularea brută de capital fix a crescut cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, contribuția sa la creșterea PIB-ului fiind de 0,3 puncte procentuale. Încrederea investitorilor în economia europeană a început să crească: acest lucru este indicat de creșterea indicelui Sentix în septembrie până la 5,1 puncte — atingând cel mai ridicat nivel din februarie 2022.
Cu toate acestea, imaginea de ansamblu a economiei zonei euro ar fi putut fi denaturată de creșterea bruscă a PIB-ului Irlandei: în al doilea trimestru, acesta a înregistrat o creștere de 10,2% față de cele trei luni anterioare — după o scădere de 13,4%. O astfel de volatilitate ridicată se explică prin faptul că în Irlanda își au sediul numeroase companii transnaționale — evoluția indicatorilor acestora influențând PIB-ul țării.
Ritmuri ridicate de creștere au înregistrat și alte economii mici din zona euro: în Malta, PIB-ul a crescut în al doilea trimestru cu 5%, în Slovenia — cu 4,8%, iar în Lituania — cu 3,8%. Creșterea economiilor mari este mai modestă: în Spania, aceasta este de 2,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, în Germania și Italia — 1%, iar în Franța — 0,5%.
Factor de frânare
În ansamblu, creșterea economică a zonei euro este în continuare frânată de slăbiciunea sectorului real. Producția industrială a înregistrat în al doilea trimestru o creștere de doar 0,2% față de aceeași perioadă a anului trecut, după o scădere de 1,7% în ianuarie-martie. Industria germană rămâne deosebit de slabă: producția de bunuri în cea mai mare economie a zonei euro s-a redus cu 1,6%.
O altă problemă a zonei euro este inflația ridicată, care a accelerat până la 3,3% la sfârșitul lunii august. Încă din iunie, Banca Centrală Europeană (BCE) a redus prognoza de creștere a PIB-ului regiunii pentru 2026 de la 0,9% la 0,8%, explicând această revizuire prin consecințele conflictului din Orientul Mijlociu. Ulterior, însă, autoritatea de reglementare a remarcat că economia zonei euro s-a dovedit a fi mai rezistentă decât se preconiza. Potrivit estimărilor BCE, cheltuielile pentru apărare și infrastructură, investițiile în tehnologii digitale și redresarea exporturilor au contribuit la atenuarea consecințelor șocului energetic.
Analiștii băncii BNP Paribas se așteaptă ca PIB-ul zonei euro să crească în al treilea trimestru cu 0,4% față de trimestrul anterior. „Zona euro poate face față șocului energetic datorită investițiilor în sectorul apărării, în inteligența artificială și în electrificare, care, la rândul lor, ar trebui să susțină comerțul în interiorul UE”, explică analiștii.
Previziuni și provocări pentru BCE
În ciuda unui raport trimestrial solid, Banca Centrală Europeană (BCE) se află într-o situație dificilă. Pe de o parte, economia s-a dovedit mai rezistentă la provocări datorită cheltuielilor din sectorul apărării, al infrastructurii și al tehnologiilor IT. Pe de altă parte, presiunea inflaționistă susținută (+3,3%) ar putea obliga autoritatea de reglementare să mențină mai mult timp ratele dobânzilor la niveluri ridicate, limitând ritmul de creditare viitoare a întreprinderilor.
Abonați-vă la actualizările noastre
Aveți informații pentru redacție? Transmiteți-le către Logos-Press
