
Aceste date au fost prezentate de Eurostat, care a subliniat că, în comparație cu anul 2015, indicatorul a scăzut cu doar 7,7 puncte procentuale.
România — la coada clasamentului
Diferența dintre țări rămâne enormă. În România, 61,4% din populație nu și-a putut permite o săptămână de vacanță în afara locuinței — acesta este cel mai ridicat indicator dintre țările incluse în comparație. În Grecia, procentul a fost de 46,6%, iar în Bulgaria și Ungaria — câte 39,1%. Italia s-a situat, de asemenea, peste media UE: 35,7% dintre locuitorii țării nu și-au putut permite o săptămână de vacanță în afara locuinței.
La polul opus al clasamentului se află trei țări. Astfel, în Luxemburg procentul a fost de 10,6%, în Suedia — 12,4%, iar în Țările de Jos — 12,8%.
Aceste cifre nu înseamnă că toate aceste persoane au petrecut efectiv un an fără concediu. Eurostat măsoară altceva: dacă gospodăria dispunea de resurse financiare pentru a-și permite o săptămână de concediu anual în afara locuinței. Dacă nu există fonduri, persoana respectivă intră în această categorie, indiferent dacă a dorit sau nu să plece în concediu.
O treime dintre europeni nu își pot permite să călătorească
Încă din 2015, 35,2% dintre locuitorii UE nu își puteau permite o vacanță de o săptămână. Până în 2025, ponderea acestora a scăzut la 27,5%.
Însă îmbunătățirea nu s-a distribuit uniform în Europa. Conform datelor Eurostat, doar în cinci țări indicatorul a crescut în decursul deceniului: în Norvegia, Suedia, Finlanda, Germania și Austria.
Cea mai semnificativă creștere s-a înregistrat în Norvegia și Suedia. Cu toate acestea, chiar și după această evoluție, aceste țări rămân printre statele europene cu cea mai mică pondere a persoanelor care nu au acces la o săptămână de concediu.
Germania s-a numărat, de asemenea, printre excepții: aproximativ 21% dintre locuitorii săi nu și-au putut permite o săptămână de odihnă în afara casei. În Franța, indicatorul se ridica la aproximativ 23%.
Cele mai ridicate valori se concentrează în principal în Europa de Sud și de Sud-Est. România, Grecia, Bulgaria și Ungaria depășesc semnificativ nivelul mediu al UE.
În același timp, evoluțiile pe termen lung arată că unele țări, care se aflau anterior în partea de jos a clasamentului, au înregistrat progrese semnificative. Indicatorul a scăzut în mod deosebit de brusc în Croația și Serbia, precum și în Cipru, Irlanda, Bulgaria și Turcia.
Aceasta înseamnă că harta actuală a Europei diferă de cea de acum zece ani: în multe țări, ponderea populației pentru care o vacanță de o săptămână este inaccesibilă din punct de vedere financiar s-a redus substanțial.
Ce măsoară exact statisticile
Indicatorul Eurostat se referă la situația materială a gospodăriilor, nu la activitatea turistică. Este vorba despre posibilitatea de a-și permite o săptămână de concediu anual în afara domiciliului. Nu este neapărat vorba de o călătorie în străinătate sau de o stațiune scumpă: statisticile nu stabilesc o valoare unică pentru o astfel de vacanță. Prin urmare, două familii care își pot permite o săptămână de vacanță cu cheltuieli complet diferite vor fi incluse în aceeași categorie în statistici — atâta timp cât au posibilitatea de a-și plăti o astfel de vacanță.
Și invers, lipsa unei călătorii nu înseamnă în sine că vacanța este inaccesibilă din punct de vedere financiar.
Tocmai de aceea, acest indicator este util în primul rând ca indicator al situației materiale a populației și al capacității acesteia de a cheltui bani nu doar pe cheltuieli obligatorii.
Turismul crește, europenii rămân acasă
Contrastul este deosebit de evident pe fondul creșterii generale a pieței turistice. În 2025, în unitățile de cazare din Uniunea Europeană s-au înregistrat aproximativ 3,1 miliarde de nopți de cazare — cu 2,2% mai mult decât în anul precedent. Creșterea s-a înregistrat în 24 din cele 27 de țări ale UE.
Cu alte cuvinte, turismul european continuă să bată recorduri, dar posibilitatea de a participa la această piață este distribuită inegal între locuitorii continentului.
Ca urmare, coexistă două tendințe: Europa, în ansamblu, călătorește din ce în ce mai mult, în timp ce pentru o parte semnificativă a populației sale, o săptămână de vacanță în afara casei rămâne o cheltuială pe care bugetul familiei nu și-o poate permite.
























