Vladislav Kaminskii
Întrebarea este pusă de Confederația Națională a Angajatorilor din Moldova (CNPM). Membrii organizației susțin reforma și obiectivele acesteia – consolidarea protecției sănătății lucrătorilor, prevenirea bolilor profesionale și alinierea legislației naționale la standardele europene.
Însă astăzi, cu mai puțin de trei luni înainte de intrarea în vigoare a noilor norme, principala întrebare se referă la gradul de pregătire al sistemului de servicii medicale pentru punerea lor în practică.
Noile norme vizează examinările medicale ale lucrătorilor expuși la riscuri profesionale, prevenirea bolilor transmisibile și întărirea controlului asupra condițiilor de muncă și a sănătății personalului în sectoare precum agricultura, construcțiile și HoReCa. În cazul nerespectării acestora, angajatorii vor suporta răspunderea prevăzută de lege.
Așa cum a relatat anterior Logos Press, pe 12 august acest subiect a fost discutat în cadrul grupului de lucru nr. 4 al Consiliului Economic din subordinea prim-ministrului, cu participarea reprezentanților Ministerului Sănătății, Agenției Naționale de Sănătate Publică, Inspecției de Stat a Muncii, partenerilor sociali și a peste 70 de reprezentanți ai mediului de afaceri din diverse sectoare.
Peste patruzeci de aspecte problematice
În urma consultărilor cu companiile membre ale CNPM, organizația a identificat peste patruzeci de aspecte problematice care îi preocupă astăzi pe angajatori. Una dintre problemele cheie este capacitatea de personal a sistemului.
Noul model presupune accesul angajatorilor la serviciile de medicină a muncii. Totuși, nu este încă suficient de clar dacă sistemul de sănătate dispune de numărul necesar de specialiști pentru a asigura îngrijirea a aproximativ 700.000 de lucrători din întreaga țară. După cum a aflat Logos Press, deși s-au organizat cursuri de recalificare pentru medici, deficitul de personal nu a fost încă depășit.
„Pentru mediul de afaceri, aceasta este o chestiune de principiu”, spune Vladislav Caminschi, șeful grupului de lucru și director executiv al confederației patronale. — Obligația nu poate fi îndeplinită dacă serviciul necesar este fizic inaccesibil. Această problemă poate deveni deosebit de sensibilă pentru companiile situate în afara Chișinăului.”
În plus, angajatorii trebuie să înțeleagă cui să se adreseze în legătură cu îndeplinirea noilor obligații. Până la intrarea în vigoare a noilor norme, mediul de afaceri are nevoie de liste deschise și actualizate periodic cu serviciile de medicină a muncii, precum și cu laboratoarele și instituțiile acreditate care efectuează analizele speciale prevăzute de noile cerințe.
Riscurile profesionale ale digitalizării
Rămân întrebări și cu privire la interpretarea anumitor riscuri profesionale. Acestea au fost semnalate de reprezentanții ATIC (Asociația companiilor din domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor). Necesită clarificări noțiuni precum câmpurile electromagnetice, vibrațiile, zgomotul, radiațiile optice, noțiunea de „muncă repetitivă”, utilizarea mouse-ului de calculator și a altor echipamente de birou.
Există întrebări și cu privire la factorii psihosociali și organizaționali, la conținutul noțiunii de „examinare clinică generală”, precum și la periodicitatea anumitor examinări.
Fără o metodologie unitară, există riscul ca aceleași prevederi să fie interpretate în mod diferit de angajatori, instituțiile medicale și autoritățile de control, subliniază Vladislav Caminschi.
Costul noului sistem
„O problemă importantă separată o reprezintă costul noului sistem de supraveghere a sănătății lucrătorilor”, continuă el. „Angajatorii trebuie să înțeleagă dinainte cine și din ce surse va finanța procedurile prevăzute de norme”.
În special, necesită clarificări aspectele legate de plata examinărilor și a analizelor de laborator, a serviciilor de medicină a muncii, a vizitelor specialiștilor la locul de muncă, a serviciilor de consultanță, a vaccinărilor și a măsurilor de promovare a sănătății lucrătorilor. De asemenea, este necesară claritate cu privire la raportul dintre aceste cheltuieli și sistemul de asigurări medicale obligatorii, precum și la catalogul actual de tarife medicale.
De asemenea, este important ca sistemul informatic să devină operațional înainte ca raportarea să devină obligatorie. Noile norme prevăd transmiterea de către angajatori a anumitor date și rapoarte. Prin urmare, pentru mediul de afaceri este necesară confirmarea faptului că sistemul informatic va fi pe deplin funcțional până la momentul apariției acestor obligații.
Este necesar, de asemenea, un mecanism clar de contestare a avizelor medicale. Este prevăzută posibilitatea de a contesta avizul privind aptitudinea angajatului pentru muncă. „În acest context, toată lumea trebuie să înțeleagă unde se depune contestația, în ce formă, cine o examinează și în ce termene”, enumeră șeful grupului de lucru. – Ce semnificație juridică are decizia adoptată și care este statutul angajatului pe durata examinării litigiului. Pentru relațiile de muncă, aceasta este o chestiune practică delicată”.
Întreprinderile mici și mijlocii s-ar putea dovedi a fi cele mai vulnerabile în fața noilor obligații. „O companie mare dispune de mai multe resurse administrative și financiare pentru a se adapta”, constată acesta. „Iar pentru o întreprindere mică, noul sistem poate însemna o sarcină semnificativă, mai ales dacă serviciile medicale sau laboratoarele necesare se află la distanță sau capacitatea lor de preluare este limitată.”
Perioadă de tranziție de un an
Angajatorii consideră că reforma trebuie să țină seama nu numai de cerințele legislației, ci și de capacitatea reală a companiilor de a le îndeplini. Prin urmare, se propune o perioadă de tranziție cu o durată de cel puțin 12 luni după 7 noiembrie 2026, pe parcursul căreia controlul ar avea un caracter preponderent consultativ și corectiv.
Adică, mai întâi sunt necesare clarificări, instruire și sprijin pentru întreprinderi în procesul de adaptare, iar abia după punerea în funcțiune deplină a tuturor mecanismelor – aplicarea unei abordări sancționatorii.
Pentru soluționarea tuturor problemelor care apar, CNPM propune crearea unui mecanism permanent de dialog. Se poate continua activitatea în formatul unui grup comun permanent, cu participarea Ministerului Sănătății, ANSP, Inspecției Naționale a Muncii, CNAM, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, CNPM și a partenerilor sociali.
Scopul este nu de a întârzia reforma, ci de a rezolva rapid problemele care apar și de a face ca noile reguli să funcționeze în practică. Aceste propuneri, precum și lista problemelor, au fost transmise de angajatori autorităților. Multe dintre constatările antreprenorilor sunt împărtășite și de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Deocamdată nu există un răspuns oficial. După cum s-a precizat la Ministerul Sănătății, conform legii, revizuirea prevederilor legislative este posibilă numai după șase luni de la intrarea lor în vigoare, adică în primăvara anului viitor.
