Ce doresc producătorii de lapte?
În primul rând, aceștia solicită punerea în aplicare a legii (820/2000), care reglementează aplicarea procedurii de măsuri compensatorii și de protecție. Adică, efectuarea de către agenția pentru concurență a unui studiu de piață pentru a stabili volumele admisibile (care nu denaturează conjunctura prețurilor) de import, în special pentru anumite produse lactate ucrainene. Iar în cazul importului acestor produse peste aceste limite (cote), operatorii din industria lactatelor din Moldova propun introducerea unor taxe vamale suplimentare.
În special, se propune ca măsurile tarifare speciale să reglementeze produsele cu termen de valabilitate scurt: laptele de consum și produsele lactate fermentate, precum și anumite tipuri de brânză de vaci. Noul „safeguard” nu se va aplica produselor cu conținut ridicat de lapte, pe care Moldova nu este în măsură să le asigure pe piața internă prin producția proprie, de exemplu untul.
La începutul secolului actual, o astfel de măsură de protecție a pieței interne (cunoscută sub denumirea internațională de „safeguard” – o taxă suplimentară specială) a fost aplicată în cazul importurilor de zahăr din trestie. Ulterior, în 2016, guvernul Republicii Moldova a introdus o protecție tarifară temporară a pieței produselor lactate – ca reacție la importurile masive ale acestora din Ucraina. Scopul a fost acela de a proteja producătorii locali, care pierdeau în fața concurenței furnizorilor de produse lactate ieftine din Ucraina și Belarus. În contextul economic actual, acest obiectiv este din nou de actualitate.
În al doilea rând, producătorii de produse lactate propun autorităților competente să monitorizeze cu atenție respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldovei (158/2019) și a standardelor internaționale (Codex Alimentarius).
În special, aceste documente prevăd utilizarea denumirii „unt” numai pentru produsul care conține exclusiv grăsime lactată într-o concentrație de 80-90% (conținutul de apă – maximum 16%, cel de substanțe uscate – maximum 2%). Cadrul normativ național permite, de asemenea, prezența pe piață a unui produs lactat tradițional – „untul țărănesc”, cu un conținut de grăsime lactată de 72,5% (însă nu se admite prezența grăsimilor vegetale în produs).
Reprezentanții Asociației Patronale a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate „Lapte” afirmă că membrii organizației respectă normele de etichetare a untului (simplu) și a untului țărănesc. În schimb, produsele importate comercializate în rețelele de retail din Moldova nu respectă întotdeauna normele menționate.
Prin urmare, autoritățile de control au motive întemeiate să aplice „filtre netarifare” la importul produselor lactate.
În al treilea rând, producătorii de produse lactate atrag atenția guvernului asupra faptului specific că, în rețelele de retail din Moldova, „bonusurile retro pot ajunge la 50% din prețul produsului de pe raftul magazinului”. În schimb, în țările Uniunii Europene, acestea nu depășesc 25%. Reprezentanții sectorului lactatelor solicită reducerea acestei diferențe.
Merită menționat faptul că toate aceste trei puncte din „pachetul de solicitări” al reprezentanților industriei lactate din Moldova nu necesită alocări suplimentare din bugetul de stat. Este nevoie doar de voință politică și de dorința de a exercita puterea în favoarea producătorilor autohtoni.
Problemele fermierilor sunt, de asemenea, importante
În mod separat și în mod special, reprezentanții asociației au subliniat, în cadrul ședinței de la Ministerul Agriculturii, rolul cheie al subvențiilor „pe kilogram de lapte” în sistemul economic actual al sectorului lactatelor din Moldova. Cu toate acestea, subvențiile (spre deosebire de solicitările menționate mai sus) necesită cheltuieli din bugetul de stat.
Reprezentanții asociațiilor au menționat că înțeleg „dificultățile existente și resursele financiare limitate ale bugetului de stat”. Cu toate acestea, ei au atras atenția conducerii MAIA asupra faptului că „pentru activitatea economică a întreprinderilor private este extrem de importantă previzibilitatea planificării de afaceri pentru anul următor”.
În acest context, asociațiile din sectorul lactatelor din Moldova au solicitat „prezentarea unui calendar detaliat (cu precizarea lunii și anului) privind îndeplinirea obligațiilor pentru anii 2025–2026, inclusiv plata subvențiilor post-investiționale și a plăților directe (pe kilogram de lapte) pentru cererile din 2025”.
Problema constă în faptul că bugetul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural a fost epuizat. Iar noul program de subvenționare, care va intra în vigoare începând cu anul 2027, nu prevede achitarea datoriilor din anii anteriori.
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.
Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta