Berlinul consideră că proiectul actual este prea costisitor și avertizează că, în forma sa actuală, nu se poate ajunge la un acord în privința acestuia, notează Reuters.
Publicația subliniază că Germania, cel mai mare contribuabil net la bugetul Uniunii Europene, insistă asupra unei reduceri semnificative a următorului cadru financiar multianual al UE (Multiannual Financial Framework, MFF).
Conform unui document intern al guvernului german, la care a avut acces Reuters, Berlinul consideră volumul bugetar propus „insuportabil” și solicită reducerea acestuia cu aproximativ 400 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene.
„În forma actuală, un acord este imposibil”, se menționează în documentul guvernului german.
Bugetul propus al UE pentru perioada 2028–2034 se ridică la aproximativ 2 trl. de euro. Aceasta este o sumă semnificativ mai mare decât cea a planului financiar actual pentru perioada 2021–2027, care se ridică la aproximativ 1,3 trl. de euro.
Germania se teme de creșterea sarcinii financiare
Berlinul subliniază că, chiar și după o reducere de 400 de miliarde de euro, noul buget va fi totuși cu aproximativ 27% mai mare decât cel actual.
Potrivit estimărilor părții germane, acest lucru ar putea duce la o creștere a contribuției anuale a Germaniei la bugetul UE la peste 50 de miliarde de euro.
Întrucât adoptarea bugetului multianual necesită acordul unanim al tuturor celor 27 de țări ale UE, poziția fermă a Germaniei poate complica semnificativ procesul de negociere între statele membre.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a îndemnat țările UE să ajungă la un acord încă din 2026, pentru a oferi statelor și mediului de afaceri posibilitatea de a-și planifica cheltuielile înainte ca noul buget să intre în vigoare în ianuarie 2028.
Berlinul ține cont și de riscurile politice: în 2027 sunt programate alegeri în Franța, Polonia și Italia, ceea ce ar putea complica coordonarea ulterioară a bugetului.
Disputa privind noul plan financiar al UE va viza nu numai volumul total al cheltuielilor, ci și repartizarea fondurilor între domeniile-cheie — de la agricultură și politica regională până la apărare, digitalizare și sprijinirea competitivității economiei.
Abonați-vă la actualizările noastre
