
Foto Sotheby's
În 2014, opera a fost vândută la licitația Lempertz din Köln pentru 1,5 milioane de euro, fiind prezentată ca o lucrare a „școlii olandeze din secolul al XVII-lea”. La acea vreme, nu era asociată cu numele lui Rembrandt, scrie The Guardian. Abia mai târziu, după achiziție, au început cercetările și restaurarea, care au dus la revizuirea atribuirii.
Tabloul a fost pictat în jurul anului 1627, în perioada de început a carierei artistului, la scurt timp după întoarcerea sa la Leiden. Cercetările arată că, ulterior, lucrarea a fost parțial finalizată de un alt maestru sau de un ucenic, care a adăugat straturi ulterioare de vopsea și a modificat anumite elemente ale compoziției.
Autoritatea originală a fost stabilită de către dealerul de artă din Amsterdam, Jan Six. Observația cheie a fost figura unui tânăr care nu privește spre Hristos, ci direct spre spectator. În opinia experților, acesta ar putea fi un autoportret timpuriu al lui Rembrandt.
În timpul restaurării, straturile ulterioare de vopsea au fost îndepărtate, ceea ce a permis refacerea picturii inițiale și descoperirea unor detalii ascunse anterior. Una dintre cele mai semnificative descoperiri a fost reprezentarea figurii centrale: în locul unui bărbat în vârstă cu o pălărie olandeză, sub straturile de vopsea a fost descoperit un bărbat cu un turban oriental. În opinia istoricului de artă Andrew Graham-Dixon, acest detaliu permite o nouă interpretare a operei, subliniind ideea de deschidere culturală și de coexistență a diverselor tradiții în Țările de Jos din perioada Războiului de Treizeci de Ani.
Tabloul prezintă interes ca exemplu rar al procesului creativ timpuriu al lui Rembrandt. Porțiunile neterminate permit urmărirea modului în care artistul a construit compoziția — de la fundalul elaborat până la figurile din prim-plan.
Dacă lucrarea va fi vândută la limita superioară a estimării, aceasta se va număra printre cele mai scumpe opere ale lui Rembrandt vândute la licitații publice. Conform datelor furnizate de Sotheby’s, acesta este singurul tablou cunoscut al maestrului care are ca temă „Lăsați copiii să vină la mine”. Cercetătorii admit, de asemenea, că printre personaje artistul ar fi putut să-i înfățișeze pe membrii familiei sale, ceea ce conferă operei un posibil caracter personal.






















