Utilizarea inteligenței artificiale (IA) crește vertiginos. Conform unui raport din domeniu, în 2025, peste 50% din conținutul nou de pe internet a fost creat de IA, scrie theconversation.com.
Toată această IA consumă o cantitate enormă de energie. Ea pune presiune pe rețelele electrice, crește costul energiei electrice pentru consumatori și perturbă planurile de planificare la scară largă a rețelelor electrice.
Iar „criza energetică a IA” se adâncește. Agenția Internațională pentru Energie prevede că, până în 2030, cererea globală de energie electrică din partea centrelor de date se va dubla, depășind consumul actual de energie electrică din Japonia.
În același timp, tehnologiile fotovoltaice solare, care utilizează energia solară pentru producerea de energie electrică, oferă cea mai ieftină energie din istoria planetei. Acest sector se dezvoltă rapid.
Cu toate acestea, atât proiectele solare, cât și cele din domeniul inteligenței artificiale riscă să acapareze terenuri agricole valoroase, provocând proteste sociale.
Un nou studiu, realizat de o echipă condusă de Joshua M. Pierce — profesor la Catedra de Tehnologii Informaționale și Inovații „John M. Thompson de la Universitatea din Ontario de Vest — arată că „agrovoltaica” poate deveni o soluție foarte promițătoare, în care terenul este utilizat atât pentru producerea de energie electrică, cât și pentru producția de alimente.
Cercetătorii au descoperit că agrovoltaica reprezintă o modalitate viabilă de a satisface nevoile crescânde de energie din SUA, sporind în același timp producția de alimente.
În Canada, agrovoltaica ar putea produce suficientă energie electrică pentru a elimina complet necesitatea utilizării combustibililor fosili în sistemul energetic, folosind mai puțin de 1% din terenurile agricole ale țării.
Ce este aceasta?
Agrovoltaica permite comunităților agricole să genereze energie electrică cu ajutorul panourilor fotovoltaice, continuând în același timp să producă alimente, uneori cu randamente chiar mai mari decât înainte.
Studiul a analizat două tipuri de agrovoltaică – panouri solare verticale și panouri solare monoaxiale cu tracker – deoarece ambele tipuri pot fi integrate în majoritatea exploatațiilor agricole fără a afecta activitatea principală.
Sistemele agrovoltaice verticale sunt, în esență, garduri formate din panouri solare. Acestea sunt amplasate la o distanță suficientă una de alta, astfel încât fermierii să poată circula cu tractoare, combine și alte utilaje de-a lungul rândurilor din câmp, fără a le atinge.
În sistemele agrovoltaice se utilizează același principiu – doar că distanța dintre panouri este mai mare. Cu toate acestea, trackerele urmăresc poziția soarelui și, prin urmare, produc mai multă energie cu fiecare panou. În agricultură, acestea sunt amplasate vertical, la fel ca gardurile.
Ambele tipuri de sisteme solare agrovoltaice nu afectează practic cantitatea de lumină solară care ajunge la culturi, de aceea sunt potrivite pentru majoritatea culturilor.
Microclimat favorabil
Mai multe studii efectuate pe o gamă largă de culturi agricole, inclusiv busuioc, broccoli, țelină, ardei chiltepin, porumb, salată, iarbă de pășune, cartofi, spanac, roșiile și grâul, au arătat că agrovoltaica poate crește randamentul culturilor. De exemplu, recolta de căpșuni din Ontario a crescut cu 18% într-un an obișnuit.
Acest lucru se datorează faptului că panourile solare agrovoltaice pot crea un „efect de ecran”, formând un microclimat favorabil în care plantele sunt parțial protejate de soare, căldură și vânt.
Acest efect protector depinde de condițiile meteorologice. De exemplu, agrovoltaica ajută de obicei salata, dar vara toridă de anul trecut a amplificat acest efect, astfel încât masa proaspătă a salatei a crescut cu peste 400% în comparație cu plantele de control fără umbrire și cu peste 200% în comparație cu recolta medie națională.
Eliminarea combustibililor fosili
În cadrul studiului au fost utilizate date privind consumul de energie al centrelor de date la nivel de stat din SUA și a fost modelat potențialul de generare a energiei electrice prin intermediul agrovoltaicii.
S-a analizat ce proporție din cererea sectorului digital poate fi satisfăcută în mod real prin agro-voltaică. De asemenea, s-a analizat cât teren agricol ar fi necesar pentru investiții în energia solară, pentru a acoperi consumul generat de inteligența artificială în statele americane unde se află cele mai mari centre de date.
Rezultatele studiului au arătat că agrovoltaica verticală necesită doar între 0,003% și 2% din terenurile agricole din statele vizate. Aceasta reprezintă practic nimic. Sistemele de urmărire uniaxiale necesită și mai puțin — între 0,001% și 0,548%.
Criza energetică legată de inteligența artificială din America ar putea fi prevenită prin instalarea de trackere uniaxiale pe maximum 0,5% din teritoriul statelor mai puțin dezvoltate din punct de vedere agricol.
Canada se află într-o poziție și mai avantajoasă – utilizând mai puțin de 1% din terenurile agricole, țara ar putea produce suficientă energie electrică pentru a renunța complet la combustibilii fosili. Aceasta ar include energia necesară pentru toate activitățile, nu doar pentru inteligența artificială.
O sursă dublă de venit
Agrovoltaica menține locurile de muncă din agricultură, crește aprovizionarea cu alimente și sporește semnificativ veniturile fermierilor datorită valorii ridicate a energiei solare produse.
Aceasta oferă o sursă dublă de venit: una din vânzarea produselor agricole, iar cealaltă din vânzarea energiei electrice sau din compensarea necesarului de energie electrică al fermierului.
Nu este de mirare că agrovoltaica se dezvoltă rapid, iar piața a atins deja peste 14 miliarde de dolari la nivel mondial. Chiar și Vaticanul funcționează acum cu energie agrovoltaică.
O soluție pentru Moldova?
În Republica Moldova nu există restricții privind amplasarea panourilor solare pe terenuri agricole, așa cum este cazul în provincia Ontario din Canada. Sistemele fotovoltaice pot fi instalate fără a se modifica destinația terenului. Cu toate acestea, există restricții ecologice stricte pentru protecția solului:
– Fără fundație solidă. Pe terenurile agricole este strict interzisă betonarea. Montarea trebuie să se realizeze pe piloni sau pe structuri la sol, care pot fi ușor demontate.
– Păstrarea fertilității. Construcțiile nu trebuie să împiedice îngrijirea solului. De regulă, terenurile de sub panouri continuă să fie utilizate pentru pășunatul animalelor sau sunt lăsate însămânțate cu iarbă.
– Procedura. Nu este necesară schimbarea categoriei terenului din agricol în energetic, ceea ce simplifică semnificativ procesul birocratic de instalare.
Mulți fermieri din Moldova utilizează deja panouri solare pentru propriile necesități în cadrul programului Net Billing (facturare netă).
Acest lucru permite: acoperirea propriilor necesități de energie electrică (pompe de irigații, echipamente frigorifice, depozite); transferul surplusului în rețea și utilizarea kWh-urilor acumulate în perioadele de vârf (de exemplu, vara, în timpul irigațiilor intense); obținerea statutului de „Eligible Producer” (producător eligibil) și vânzarea surplusului de energie în rețeaua publică la tarife garantate.
Rămâne de analizat posibilitățile agrovoltaice, prezentate într-un studiu realizat de cercetători canadieni: panouri solare verticale și uniaxiale cu sistem de urmărire, care pot fi integrate în majoritatea fermelor fără a crea neplăceri fermierilor și fără a afecta recolta.
Abonați-vă la actualizările noastre
