Nick Ricketts
Multe țări abia încep să-și definească abordarea privind reglementarea pliculețelor cu nicotină. Care ar trebui să fie, în opinia dumneavoastră, principiul de bază?
Principiul de bază este unul simplu: orice produs trebuie să facă parte dintr-un cadru de reglementare clar și predictibil. Apariția unor categorii noi generează în mod firesc întrebări din partea autorităților, însă răspunsul nu ar trebui să fie lipsa reglementării sau interzicerea produsului, ci definirea unor reguli clare privind comercializarea și utilizarea acestuia. În prezent, pliculețele noastre cu nicotină sunt disponibile pe aproximativ 60 de piețe la nivel global. Experiența demonstrează că cele mai eficiente modele de reglementare sunt cele care combină standarde stricte de produs, mecanisme de verificare a vârstei și norme privind comercializarea responsabilă. Astăzi, astfel de cadre de reglementare sunt deja aplicate în peste 20 de țări.
Ce trebuie să includă neapărat un astfel de sistem de reglementare?
În primul rând, este esențială stabilirea unor limite clare privind conținutul de nicotină. Un alt aspect important îl reprezintă reglementarea aromelor. Acestea trebuie să-i ajute pe fumătorii adulți să renunțe la țigări, fără a spori atractivitatea produselor pentru persoanele care nu utilizează nicotină și, cu atât mai mult, pentru minori. În acest context, comunicarea cu consumatorii adulți trebuie să fie bazată pe informații factuale și responsabile, nu pe mesaje cu încărcătură emoțională. La fel de importante sunt mecanismele riguroase de verificare a vârstei, controlul eficient al vânzărilor și reguli clare privind activitățile de comerț. Atunci când aceste elemente sunt integrate într-un cadru legislativ bine definit, autoritățile dispun de instrumente eficiente de supraveghere și aplicare a legii, operatorii economici beneficiază de predictibilitate, iar consumatorii au acces la produse care respectă standarde clare de calitate și siguranță.
Ce țări pot fi considerate exemple relevante în ceea ce privește reglementarea acestei categorii de produse?
Există câteva modele diferite.
În SUA se aplică procedura FDA (Food and Drug Administration) – aceasta este o agenție federală americană care supraveghează siguranța și calitatea produselor: producătorul furnizează un dosar științific complet, după care se efectuează o evaluare cuprinzătoare, inclusiv un audit. Doar după finalizarea acestei evaluări produsul poate fi autorizat pentru comercializare.
În Europa, Italia și Cehia sunt adesea menționate drept exemple de piețe care au dezvoltat cadre de reglementare transparente pentru această categorie de produse. Totodată, în ultimii ani, tot mai multe state au introdus cerințe specifice pentru pliculețele cu nicotină. Irlanda, de exemplu, consolidează reglementarea noilor produse cu nicotină cu un accent deosebit pe protecția minorilor. Danemarca și Finlanda au actualizat normele privind ambalajul, dimensiunea pliculețelor și nivelul de nicotină, în timp ce Cehia și Letonia au stabilit limite clare de vârstă pentru achiziționare. În Maroc au fost introduse restricții privind concentrația de nicotină admisă în produse.
Aceste exemple ne demonstrează că abordările de reglementare pot varia, ceea ce este firesc pentru o categorie nouă. Cu toate acestea, principiul comun rămâne același: deciziile de reglementare ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice, evaluarea riscurilor și înțelegerea comportamentului consumatorilor adulți, nu pe interdicții aplicate automat. Autoritățile de reglementare manifestă, în mod justificat, prudență față de noile categorii de produse, dar este important ca aceasta să nu se transforme într-un refuz de a reglementa.
Cu toate acestea, unele țări aleg calea interdicțiilor. Cât de eficientă este aceasta?
Interdicția nu elimină întotdeauna cererea. Dacă consumatorul continuă să caute produsul, acesta apelează la canale de distribuție ilegale sau semilegale. Astfel, statul pierde posibilitatea de a controla calitatea produselor și respectarea restricțiilor de vârstă. Un exemplu elocvent este Germania. Acolo, pliculețele cu nicotină s-au aflat mult timp într-o zonă de incertitudine juridică, fiind încadrate în categoria produselor alimentare, deși legislația alimentară nu permite prezența nicotinei în astfel de produse. În consecință, comercializarea legală a fost limitată, însă cererea consumatorilor a continuat să existe, creând condiții favorabile pentru dezvoltarea pieței ilicite.
Un alt exemplu este Belgia, unde pliculețele cu nicotină au fost interzise. Experiența acesteia ne arată că interzicerea unui produs nu echivalează cu eliminarea acestuia. Acolo, pliculețele cu nicotină au continuat să fie disponibile prin canale neautorizate, ceea ce a mutat provocarea din sfera reglementării în cea a combaterii comerțului ilegal. În schimb, un model bazat pe reglementare oferă autorităților instrumente mai eficiente de supraveghere și control. Există standarde de produs, condiții de comercializare, restricțiile de vârstă, ceea ce contribuie la o monitorizare mai eficientă a pieței.
De ce experiența Suediei este atât de des invocată în aceste dezbateri?
Pentru că este o țară care înregistrează rezultate uimitoare.
Suedia a devenit prima țară din lume în care ponderea fumătorilor de țigări tradiționale a scăzut sub 5%. În timp ce în majoritatea țărilor europene rata fumatului este de aproximativ 24%, Suedia a reușit să o reducă la 4,5% în rândul suedezilor autohtoni și la 5,3% în rândul întregii populații adulte, inclusiv al imigranților.
Desigur, acest rezultat nu poate fi explicat printr-un singur factor, dar rolul alternativelor pentru fumătorii adulți a fost semnificativ. De aproape 100 de ani, consumatorii adulți din Suedia au acces la produse alternative cu nicotină, de la snus până la pliculețe cu nicotină și alte produse fără fum. În același timp, a fost aplicat un cadru de reglementare bine definit, măsuri de control și reguli clare privind comercializare. Tocmai combinația acestor factori prezintă interes la nivel internațional.
Ce rol a jucat politica fiscală în „modelul suedez”?
Aceasta joacă un rol semnificativ. Suedia aplică o abordare diferențiată pentru diferite categorii de produse. Acolo, accizele la snus și la pliculețele cu nicotină rămân mai mici decât cele aplicate țigărilor. Acesta este un exemplu al modului în care statul poate utiliza instrumentele fiscale în cadrul politicii generale de reglementare.
Ce rol ocupă pliculețele cu nicotină în strategia PMI?
Acestea reprezintă o componentă importantă a strategiei noastre de dezvoltare a portofoliului de produse fără fum.
După tranzacția cu Swedish Match, în portofoliul companiei a intrat produsul lider din categoria pliculețelor cu nicotină. Obiectivul acestei tranzacții a fost extinderea gamei noastre de produse fără fum, care cuprinde dispozitive de încălzire a tutunului și țigări electronice.
În primul trimestru al anului 2026, pliculețele noastre cu nicotină erau prezente pe 58 de piețe. În categoria produselor orale moderne, volumul livrărilor a atins 0,5 miliarde de pliculețe. În afara Europei de Nord, marca continuă să-și consolideze poziția, inclusiv în Pakistan, Polonia și Marea Britanie. Totodată, variantele cu un conținut de 1,5 mg de nicotină sunt disponibile pe aproximativ 80% dintre piețele pe care activăm. Privim această categorie nu ca un produs separat, ci ca parte a unei abordări extinse pentru consumatorii adulți.
Cum se asigură protecția minorilor?
Aplicăm un set riguros de măsuri menite să prevină accesul minorilor la produsele noastre. Respectăm cu strictețe restricțiile privind marketingul și implementăm proceduri obligatorii de verificare a vârstei în toate canalele de vânzare pe care le operăm direct. O parte din vânzări, însă, au loc prin rețele de retail independente, de aceea sunt importante instruirea vânzătorilor și controlul din partea statului. Practic, acest lucru este comparabil cu reglementarea alcoolului: regulile trebuie să fie clare, iar respectarea lor trebuie verificată.
Cum evaluați perspectivele reglementării pliculețelor cu nicotină în următorii ani?
— Sunt optimist.
Ritmul va varia de la o țară la alta, dar tendința generală este una singură: dacă un fumător adult nu renunță la nicotină, acesta trebuie să aibă la dispoziție alternative legale la țigări.
Atunci când un produs există, este mult mai eficient să-l gestionăm printr-un mecanism transparent decât să lăsăm piața într-o zonă gri. Experiența internațională arată că existența unor reguli clare permite o protecție mai bună a consumatorilor, asigurarea controlului calității și prevenirea accesului minorilor.
Sunt convins că viitorul acestei categorii este legat de o reglementare responsabilă. Nu pot exista alte variante.
Chișinău – Stockholm
