Foto Getty Images
Ca parte a unui experiment, oamenii de știință de la Universitatea Texas A&M (SUA) au urmărit un grup de studenți într-o călătorie pe mare. Participanții au purtat ceasuri inteligente care le înregistrau ritmul cardiac și activitatea și au ținut jurnale în care își detaliau activitățile din timpul zilei. Datele au arătat că schimbarea peisajului creează un mod special de stres pentru organism: perioadele de vârf emoțional alternează cu relaxarea profundă. Acest „ritm” seamănă cu antrenamentul în intervale și contribuie la întărirea mușchiului cardiac.
Oamenii de știință au acordat o atenție deosebită impactului călătoriilor asupra psihicului. Conform teoriei activării cognitive, capacitatea unei persoane de a face față stresului depinde de resursele sale adaptative. Impresiile noi, mediul nefamiliar și necesitatea de a lua decizii non-standard ajută la dezvoltarea acestei reziliențe. Ca urmare, o persoană poate face față mai ușor stresului cotidian și se poate recupera mai rapid din situațiile tensionate.
În plus, călătoriile au un efect social notabil: consolidează legăturile interpersonale și lărgesc orizonturile. Persoanele care călătoresc în mod regulat tind să fie mai deschise la minte și mai interesate de noi cunoștințe.
Studiul a arătat, de asemenea, că durata vacanței joacă un rol important. Călătoriile mai lungi, cum ar fi cele de o săptămână, au avut un efect mai pronunțat și mai susținut asupra reducerii stresului comparativ cu excursiile mai scurte. Cu toate acestea, cercetătorii sugerează că vacanțele excesiv de lungi ar putea avea efectul opus, dar această problemă necesită studii suplimentare.
Astfel, vacanțele nu pot fi privite ca un exces, ci ca un element necesar pentru menținerea sănătății și a calității vieții.
