Mass-media și experții germani consideră că această declarație nu este un episod izolat, ci o parte a unei tendințe europene mai largi – dorința statelor mici de a avea o securitate mai mare în contextul instabilității geopolitice.
„Moldova este un caz special, inclusiv din punct de vedere istoric. Și din punct de vedere geografic: la est de țară se află Ucraina, care a suferit din cauza invaziei agresive rusești. Iar la nord-est de Moldova se află regiunea separatistă Transnistria, cu legături directe cu Moscova. Dar declarația lui Sandu poate reflecta, de asemenea, o tendință mai largă: statele mici sunt din ce în ce mai precaute față de cele mari”, a scris ziarul german Frankfurter Rundschau.
Articolul, intitulat „Înaltă trădare: dezbaterea aprigă a Moldovei privind aderarea la România – ce se spune despre aceasta în Germania și Europa”, notează că „naționalismul înflorește în întreaga Europă”: „Poate de aceea știrile dintr-o țară mică de la granița estică a UE au ținut săptămâna aceasta prima pagină a ziarelor chiar și în Germania”.
În Germania, declarația lui Sandu este privită într-un context mai larg. Potrivit eurodeputatului SPD Tobias Krämer, „tacticile de presiune” utilizate de marile puteri – nu numai China și Rusia, ci și Statele Unite – sporesc interesul țărilor mai mici pentru UE ca garant al securității și al unei ordini mondiale bazate pe reguli.
Autorii fac referire și la cuvintele lui Brigitte Triebel, șefa biroului Fundației Konrad Adenauer în Moldova, care spune că „cuvintele lui Sandu nu au fost o surpriză totală”, deoarece ea „nu a exclus reunificarea de mult timp – cel puțin într-o situație de criză”. Dar ea vorbește deschis despre aceasta abia acum, pentru că se află în ultimul său mandat de președinte al Moldovei
Cu toate acestea, ziarul notează că acesta nu este un program specific al guvernului, ci mai degrabă un semnal politic.
În concluzie, autorii articolului spun că discuția în jurul Moldovei se înscrie într-o tendință pan-europeană: alegerea între suveranitatea formală și apărarea colectivă, iar cu această alegere s-ar confrunta nu numai Moldova, ci și o serie de alte state europene mici.
„În același timp, în toate aceste cazuri vorbim despre probleme de alegere strategică: suveranitate, pe de o parte, și apărare și forță comună, pe de altă parte. În același timp, există forțe care ar prefera să vadă Europa nu ca un întreg, ci ca un set de state individuale pe deplin suverane, dar mai slabe. Și astfel de forțe există nu doar în Moldova”, se arată în articol.
Vă reamintim că într-un interviu acordat podcastului britanic The Rest Is Politics, Sandu a recunoscut că, în cazul unui referendum, ar vota în favoarea aderării Moldovei la România.
