Însă ceea ce sperie nu este dimensiunea datoriei în sine, ci îndemnurile administrației de a cheltui și mai mult – iar acest lucru va duce inevitabil la o catastrofă, susține publicația canadiană The Globe and Mail.
Autorul subliniază că doar deficitul anual al bugetului federal al SUA se apropie de 2 trlne de dolari – aproape 6% din PIB. Iar până în 2036, la nivelul actual al impozitelor și cheltuielilor, acesta va ajunge la 9% sau chiar mai mult.
Analizând aceste cifre, publicația subliniază că o parte din această datorie de 40 de trilioane de dolari reprezintă bani pe care guvernul federal îi datorează sieși. Mai exact, este vorba de titluri de stat ale SUA, achiziționate de Fondul de Asigurări Sociale din surplusurile acumulate în anii trecuți.
Cu toate acestea, Biroul de Analiză Bugetară al Congresului a calculat că, chiar și după deducerea acestor rezerve, datoria publică se ridică la „doar” 32 de trilioane de dolari. Ceea ce depășește totuși 100% din PIB. Conform previziunilor, acest raport va crește și el — până la aproape 140% până în 2036 și până la 175% până în 2056.
Creșterea obligațiilor negarantate
The Globe and Mail subliniază că, în prezent, rezervele sistemului de securitate socială din SUA se epuizează rapid, iar excedentele au fost de mult înlocuite de deficite. Se preconizează că, până în 2032, fondurile se vor epuiza complet.
Atunci, dacă nu vor avea loc schimbări majore, guvernul va fi nevoit să-și îndeplinească obligațiile de asigurări sociale din impozitele curente. Și întrucât aceste venituri sunt deja „rezervate” pentru alte obligații, aceasta înseamnă că guvernul va trebui să se îndatoreze și mai mult pentru a acoperi diferența: mai precis, cu încă 3% din PIB anual până în 2056.
Consiliul de administrație al Administrației de Securitate Socială a estimat că valoarea actualizată a obligațiilor neacoperite din acest domeniu pe parcursul următorilor 75 de ani se va ridica la aproximativ 29 de trilioane de dolari.
„Dacă punem totul laolaltă, rezultă o datorie de aproape 70 de trilioane de dolari. Dar nici măcar asta nu este tot. Dacă luăm în calcul obligațiile negarantate din cadrul programului Medicare (așa se numește în SUA sistemul de asigurări medicale de stat pentru persoanele în vârstă și cele cu venituri reduse), aceasta va adăuga la suma totală încă 60 de trilioane de dolari; iar planul de pensii pentru funcționarii publici federali, civili și militari — încă aproximativ trei trilioane (plus încă nouă trilioane de dolari și ceva) pentru prestațiile de sănătate negarantate ale acelorași angajați”, scrie publicația.
Dacă la aceasta se adaugă datoriile statelor și ale autorităților locale, în valoare de aproximativ 3,7 trilioane de dolari, precum și obligațiile neacoperite din planurile lor de pensii (în jur de 700 de miliarde de dolari), atunci datoria aproximativă a sectorului public din SUA va ajunge la aproximativ 146 de trilioane de dolari. Aceasta reprezintă de patru ori mai mult decât PIB-ul țării, subliniază publicația.
Valoarea obligațiunilor de datorie crește
Cumpărătorii de obligațiuni de stat americane au început să acorde atenție acestei situații a datoriei publice a SUA, afirmă The Globe and Mail.
Randamentul obligațiunilor de stat americane pe 30 de ani a scăzut în cei 40 de ani de deflație de la începutul anilor 1980, însă în ultima perioadă a început din nou să crească. În prezent, acest indicator a depășit 5,2% – cel mai ridicat nivel din 2004.
„Participanții la piață prevăd că, la un moment dat, SUA vor încerca să scape din capcana datoriei prin inflație, rambursând datoriile creditorilor cu dolari devalorizați. Rata dobânzii pe care o solicită pentru a deține datoria SUA este ajustată corespunzător, pentru a se proteja de acest risc”, notează publicația.
Oricum ar fi, acest lucru poate duce la o serie de probleme. Cu cât rata dobânzii la datorie este mai mare, cu atât guvernul SUA va trebui să plătească mai mult creditorilor — și cu atât mai repede vor crește datoriile sale. În prezent, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică a SUA reprezintă aproximativ 3,3% din PIB. Peste 30 de ani, conform previziunilor, acestea se vor tripla în raport cu PIB-ul.
„La un nivel de 10% din PIB (și acesta este încă un scenariu «optimist»!), cheltuielile cu dobânzile vor «mânca» mai mult de jumătate din toate veniturile federale. (Pentru comparație, la apogeul problemelor de îndatorare ale Canadei, cheltuielile cu dobânzile reprezentau 36% din veniturile federale). La rate ale dobânzii și mai ridicate… ei bine, este înfiorător chiar și să te gândești la asta”, constată The Globe and Mail.
Abonați-vă la actualizările noastre
