BNM avertizează că principalul val de inflație va avea loc la sfârșitul anului curent. În trimestrul IV al anului 2026, inflația anuală s-ar putea apropia de 9,2%.
Principalele motive ale revizuirii au fost șocurile din partea ofertei, volatilitatea de pe piețele energetice (creșterea prețurilor la combustibili și petrol din cauza intensificării conflictului geopolitic din Orientul Mijlociu), precum și cererea internă de consum stabilă.
Comparația previziunilor macroeconomice ale BNB
Mai jos este prezentată evoluția indicatorilor-cheie de prognoză a inflației:
|
Indicator |
Prognoza din Raportul din mai 2026 | Prognoza actuală (august 2026) |
Variație (p.p.) |
| Inflația medie anuală pentru 2026 |
7,0% |
7,2% |
+0,2 |
| Rata medie anuală a inflației pentru anul 2027 |
5,8% |
6,2% |
+0,4 |
| Valoarea maximă (trimestrul IV al anului 2026) |
8,6% |
9,2% |
+0,6 |
Previziunile cheie ale autorității de reglementare se bazează pe ipoteza că revenirea la țintă va fi întârziată. Datorită tendinței ascendente, rata inflației va rămâne peste limita superioară a intervalului țintă (5% ± 1,5 puncte procentuale) până la jumătatea anului viitor. Revenirea inflației într-un interval stabil este acum așteptată nu mai devreme de trimestrul III al anului 2027. Un minim de 3,5% este prognozat pentru începutul anului 2028.
„A devenit clar de ce Banca Națională a decis să înăsprească politica monetară, majorând rata de bază de la 7% la 7,5% pe an. Prin decizia de a majora rata de referință, NBM a recunoscut că inflația nu numai că nu se va opri, ci va continua să crească. Scăderea acesteia din iunie și iulie și, posibil, din august, este rezultatul unei scăderi sezoniere a prețurilor și nu reprezintă o tendință durabilă. Așadar, creșterea prețurilor, conform prognozei Băncii Naționale, se va accelera. De aici rezultă și decizia recentă a NBM”, afirmă economistul Vladimir Golovatyuk.
Expertul subliniază că NBM și-a revizuit în creștere prognoza privind inflația medie anuală nu doar pentru trimestrul IV al anului 2026, ci și pentru întregul an – de la 7,0% la 7,2%.
Conform prognozei din februarie a Băncii Naționale, inflația anuală în trimestrul IV al anului 2026 ar fi fost de 5%, conform prognozei din mai – de 8,6%, iar conform prognozei actualizate din august, inflația anuală va ajunge la 9,2%.
Pentru a limita efectele secundare ale scumpirii resurselor energetice și a proteja puterea de cumpărare a cetățenilor, NBM a început deja să-și înăsprească politica monetară, majorând preventiv rata de bază la 7,5% pe an. Iar această majorare s-ar putea să nu fie ultima.
Totul ține de baza de referință
Conform Raportului actualizat privind inflația al NBM, prognoza privind inflația de bază a fost, de asemenea, revizuită în sensul creșterii pe parcursul aproape întregii perioade de prognoză.
În timp ce indicatorul actual al inflației de bază (inflația fără a lua în calcul produsele sezoniere, combustibilul și tarifele reglementate) demonstrează o relativă stabilitate, situându-se la 5,16% în al doilea trimestru al anului 2026, pe termen mediu, autoritatea de reglementare se așteaptă la o intensificare a presiunilor.
„Faptul este că, atunci când ia decizii privind aplicarea instrumentelor de politică monetară, NBM nu se bazează pe datele privind nivelul general al inflației, ci pe informațiile referitoare la inflația de bază, «curățată» de fluctuațiile sezoniere și de prețurile și tarifele modificate administrativ. Iar aici situația este diferită”, explică Vladimir Golovatyuk logica autorității de reglementare.
Potrivit acestuia, „dacă nivelul general al inflației a scăzut în lunile de vară, inflația de bază, dimpotrivă, a crescut de la 5% în aprilie la 5,5% în iulie”.
Se preconizează că rata medie anuală de creștere a inflației de bază în anii 2026–2027 se va menține în intervalul 5,5% – 6,0%, depășind temporar ținta pe termen mediu a băncii (5,0%).
Faptul este că, spre deosebire de indicele general al prețurilor de consum (IPC), care este cel mai puternic afectat de creșterile bruște ale prețului combustibilului, inflația de bază crește mai lent, dar are un caracter mai prelungit.
BNM și-a revizuit prognoza în sensul creșterii, din cauza transferului costurilor generate de scumpirea serviciilor logistice și a resurselor energetice asupra prețului final al unei game mai largi de bunuri și servicii (efecte secundare).
Factorii de susținere, în opinia experților, pot fi aici doar cererea internă, pe care autoritatea de reglementare încearcă să o țină sub control. Deși, desigur, șocurile de ofertă sunt cele primare. Guvernului moldovean îi este mult mai greu să le facă față.
Ratele dobânzilor la credite și creșterea moderată, dar stabilă, a fondului de salarii și a plăților sociale vor menține cererea internă de consum la un nivel stabil, împiedicând inflația de bază să scadă rapid sub nivelul țintă de 5%.
Riscurile care ar putea accelera și mai mult inflația
BNM identifică mai mulți factori interni și externi capabili să provoace o creștere suplimentară a inflației de bază. Totul va depinde, în primul rând, de amploarea transferului costurilor energiei și, în al doilea rând, de politica internă și externă.
Cu cât mai repede vor include întreprinderile tarifele majorate la transport și energie electrică în prețul bunurilor de uz cotidian, cu atât va crește povara asupra bugetelor cetățenilor, fără a mai lua în calcul chiar și creșterea facturilor la utilități.
Conform previziunilor experților, impactul secundar și direct al șocurilor energetice asupra prețurilor reglementate și a serviciilor de transport, mai puternic decât se aștepta anterior, ar putea face ca acest proces să nu fie rapid, ci de lungă durată. Iar presiunea inflaționistă asupra economiei nu se va limita doar la anul acesta.
Criza prelungită din Orientul Mijlociu va continua să exercite presiune asupra lanțurilor globale de aprovizionare, mai ales în pragul sezonului de iarnă și al „preferințelor” geopolitice ale majorității de la putere în ceea ce privește asigurarea securității energetice și alimentare, sprijinirea producției locale și dependența de infuziile externe.
Necesitatea creșterii veniturilor bugetare și ajustarea încasărilor fiscale pentru a stimula măcar o oarecare creștere economică vor ajusta, desigur, cererea internă.
Întrebarea este doar la ce să se renunțe în numele „luptei împotriva inflației”, dar se pare că aceasta nu mai are sens…
Prognoza NBM:
➢ Prețurile internaționale ale petrolului au fost revizuite în sens descendent pe fondul așteptărilor privind creșterea producției mondiale de petrol, în timp ce prețurile gazelor naturale în Europa au fost revizuite în sens ascendent în contextul riscurilor geopolitice;
➢ Prețurile internaționale la produse alimentare au fost revizuite în sens ascendent pentru perioada 2026-2027, pe fondul perturbărilor din lanțurile de aprovizionare și al întreruperilor în fluxurile comerciale internaționale
➢Rata anuală a inflației se va situa peste limita superioară a intervalului de variație față de ținta de inflație timp de patru trimestre consecutive, iar apoi, începând cu al treilea trimestru al anului 2027, acesta se va întoarce și se va menține în limitele intervalului până la sfârșitul perioadei de prognoză.
➢ Rata anuală a inflației va atinge valoarea maximă de 9,2% în al patrulea trimestru al anului 2026 și valoarea minimă de 3,5% în primul și al doilea trimestru al anului 2028.
➢Inflația medie anuală va fi de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027.
➢Rata anuală a inflației va fi determinată de contribuția pozitivă a inflației de bază, a prețurilor la produse alimentare, a prețurilor reglementate și a prețurilor la combustibili.
Abonați-vă la actualizările noastre
