Raportul oficial al conducerii autorității de reglementare a fost plin de realizări instituționale: implementarea treptată a pachetului energetic european, trecerea la alegerea concurențială a furnizorului de servicii publice și introducerea obligatorie a marilor consumatori pe piața liberă.
Începând cu ianuarie 2025, după încetarea completă a tranzitului prin Ucraina și a livrărilor de la „Gazprom”, malul drept și malul stâng al Moldovei s-au regăsit într-un sistem de coordonate fundamental nou.
„Practic, întregul volum de gaze naturale, începând din 2025 — și aici mă refer atât la malul drept, cât și la malul stâng — va fi furnizat din Europa continentală, dinspre vest, și, în special, prin punctul de interconectare de la Ungheni. În consecință, în 2025, pe ansamblul anului, 81% din totalul volumelor importate de Republica Moldova, necesare pentru malul drept și malul stâng — au fost importate tocmai prin acest punct de interconectare și prin gazoductul de interconectare Iași — Ungheni — Chișinău”, a declarat directorul general al ANRE, Alexei Taran.
În plus, autoritatea de reglementare a introdus un tarif unic armonizat pentru distribuție la nivel național, eliminând disproporțiile dintre cei 18 operatori regionali, și a stabilit obligații privind constituirea stocurilor comerciale și de siguranță de gaze în depozitele din România și Ucraina.
O pseudo-liberalizare a pieței?
În ciuda progresului declarat, tocmai polemica cu opoziția parlamentară a scos la iveală punctele vulnerabile ale politicii aplicate. Reprezentanții opoziției au criticat teza autorității de reglementare privind liberalizarea reală a sectorului gazier, subliniind faptul că trecerea de la o formă de monopol la alta nu poate fi considerată o piață deplină.
În special, în 2025, compania SA Energoсom deținea aproximativ 88–90% din piața furnizărilor cu amănuntul de gaze, ceea ce, în opinia oponenților autorităților, dovedea doar o redistribuire a pârghiilor administrative în favoarea actorului de stat.
În plus, opoziția a pus în mod direct problema oportunității celor 870 de decizii adoptate de autoritatea de reglementare pe parcursul anului, punând la îndoială cui îi sunt apărate interesele în primul rând.
„Doresc să subliniez că, în activitatea sa, agenția este independentă în luarea deciziilor și trebuie să asigure un echilibru între interesele legitime ale consumatorului și viabilitatea economică a operatorilor de pe piață. Și aici voi face o precizare. În ce constă interesul consumatorului? Doar într-un preț scăzut sau și în siguranța aprovizionării cu resurse? Astfel, acest echilibru asigurat de agenție permite operatorilor să-și recupereze toate costurile necesare și absolut justificate”, a argumentat Taran.
Potrivit acestuia, la sfârșitul anului 2025, agenția nu a aprobat în tarifele din toate sectoarele aproape un miliard de lei din suma solicitată de operatori:
„Adică agenția trebuie să garanteze că, da, consumatorul beneficiază de un preț echitabil și transparent, corespunzător situației globale de pe piețele de pe care importăm, dar, în același timp, să se asigure că furnizorul își menține viabilitatea, poate achiziționa aceste resurse și dispune de fonduri suficiente pentru a le transporta și livra consumatorului”.
Îndoieli privind transparența
O serie separată de critici din partea opoziției a vizat aspectele legate de transparența autorității de reglementare însăși, inclusiv ponderea modestă a audierilor publice din numărul total de hotărâri adoptate, precum și cheltuielile administrative semnificative pentru închirierea sediului central al ANRE. Din aceste 870 de decizii, doar pentru 49 au avut loc consultări publice.
Conducerea agenției a contracarat aceste critici făcând referire la evaluări internaționale, conform cărora autoritatea de reglementare din Moldova ocupă, pentru al treilea an consecutiv, primul loc printre țările Comunității Energetice în ceea ce privește nivelul de implementare a legislației europene.
Audierea parlamentară din cadrul comisiei a abordat inevitabil tema sensibilă a cheltuielilor administrative, care, în final, sunt suportate de consumatori. Cazul întreprinderii Energocom, unde din valoarea totală a chiriei de 5,2 milioane de lei, ANRE a recunoscut în tarif 60%, arată existența unei zone gri în domeniul achizițiilor publice. Faptul că legislația nu impune organizarea de licitații publice pentru închirierea spațiilor, ci prevede doar o simplă procedură de colectare a ofertelor, lasă loc pentru interpretări politice și critici justificate.
În plus, din bugetul anual de 9 milioane de lei pe care ANRE îl plătește pentru propriile birouri, 8,2 milioane de lei revin doar biroului central din Chișinău. Iar agenția nu plătește statului.
Îmi amintesc că, în urmă cu câțiva ani, în presa pro-guvernamentală a izbucnit un scandal de amploare în jurul sediului Moldovagaz — pe atunci, autoritățile și opinia publică cereau explicații cu privire la sutele de milioane de lei investiți în construcția clădirii, și a posibilei includeri a cheltuielilor aferente în tarifele pentru consumatori. La acea vreme, acest caz a fost considerat un exemplu de gestionare ineficientă în sectorul energetic. Astăzi, întrebări similare sunt adresate deja companiei Energocom — deși, deocamdată, exclusiv din partea opoziției.
Bineînțeles, s-a vorbit și despre salarii. Conform datelor prezentate, pentru directorul unei întreprinderi — fie că este vorba de sectorul gazelor naturale sau de cel al energiei electrice — salariul maxim admisibil în 2026 era de 56.000 de lei brut. Conducerea ANRE nu este vizată de această măsură, salariile lor fiind de aproape două ori mai mari, deși nu beneficiază de prime. Chiar șeful agenției a primit anul trecut aproape un milion și jumătate de lei.
Raportul ANRE a arătat că trecerea la modelul european este însoțită nu doar de noi oportunități, ci și de riscuri serioase: volatilitatea prețurilor de pe bursă, necesitatea unui control strict asupra investițiilor în rețele și verificarea minuțioasă a fiecărui leu pe care companiile de stat îl includ în tarifele finale pentru consumatori.
În același timp, conducătorii din sectorul energetic beneficiază în continuare de un fel de carte albă din partea politicienilor aflați la putere: nu ne rămâne decât să credem că toate deciziile luate sunt într-adevăr necesare și justificate, deoarece nu toată lumea este în măsură să înțeleagă toate calculele interne.
Iar pentru consumator, situația este extrem de simplă: se schimbă companiile, argumentele și rolurile politice, dar rezultatul rămâne același — cheltuielile cad, în cele din urmă, pe umerii săi. Aceleași ouă, doar că privite din profil — și mult mai scumpe. Recent, Energocom a solicitat ANRE o majorare a tarifului la gaz cu peste 6,5 lei pe metru cub — până la 20,93 lei cu TVA inclus, în timp ce în prezent consumatorii plătesc 14,42 lei.
Abonați-vă la actualizările noastre
