Sergiu Cornea
Granițele teritoriale – ultima etapă
Kornia subliniază că discuțiile actuale se concentrează pe dimensiunea teritorială a comunităților, deși ar fi logic ca aceasta să fie ultima etapă. Baza reformei ar trebui să fie clarificarea terminologiei și stabilirea unor obiective clare.
În același timp, el consideră că numărul locuitorilor este un criteriu secundar. „Simpla unire a două localități nu garantează eficiența. Dacă nu există autonomie financiară și potențial administrativ, noua entitate va moșteni aceleași probleme”.
Profesorul subliniază că există localități mici cu un potențial administrativ ridicat și localități mari care nu sunt capabile să atragă proiecte. De aceea, este importantă autosuficiența comunității, și nu numărul de locuitori.
Cercetătorul insistă asupra necesității consultării populației: „Regulamentul din 1996 și Carta europeană a autonomiei locale prevăd consultarea cetățenilor, inclusiv prin referendum, în cazul modificării granițelor teritoriale. Principiul autonomiei locale presupune ca locuitorii să ia singuri decizii cu privire la problemele comunității lor”.
Riscurile unei reforme nepregătite
Profesorul avertizează că o reformă nepregătită poate provoca respingerea integrării europene: „Jumătate dintre reformele eșuate din lume au avut ca principală cauză pregătirea insuficientă și graba. O reformă realizată în grabă va duce la obiective neîndeplinite”.
În acest sens, reprezentantul mediului academic formulează trei recomandări pentru noul guvern:
- clarificarea conceptuală și terminologică a sferei administrației publice locale,
- o descentralizare reală, în special financiară, prin redistribuirea responsabilităților și a resurselor între nivelurile de putere,
- un dialog permanent cu cetățenii și comunitatea științifică, pentru ca reforma să fie înțeleasă și acceptată.
