Legislativul, cu voturile deputaților PAS, au aprobat în prima lectură proiectul de lege privind mass-media. Cele mai mari dezbateri a stârnit prevederea privind crearea Registrului furnizorilor de servicii mass-media, care urmează să fie gestionat de Ministerul Culturii.
Înscriere benevolă
Potrivit proiectului, furnizorii de servicii mass-media pot fi înscriși, la cerere, în Registrul furnizorilor de servicii mass-media, ținut de Ministerul Culturii. Înscrierea în Registru are caracter benevol și nu constituie o condiție pentru furnizarea unui serviciu mass-media, pentru crearea, producerea sau diseminarea conținutului media, ori pentru exercitarea responsabilității editoriale. Neînscrierea în Registru nu poate limita exercitarea drepturilor furnizorilor de servicii mass-media prevăzute de prezenta lege și de alte acte normative și nu îi exonerează de obligațiile prevăzute de acestea.
Totuși, accesarea mecanismelor de sprijin public prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv prin intermediul Fondului pentru subvenționarea mass-mediei, este condiționată de înscrierea în calitate de furnizor de servicii mass-media în Registru.
Ministerul Culturii examinează cererea și dispune, după caz, înscrierea în Registru în termen de 10 zile lucrătoare.
„De ce Ministerul Culturii?”
Deputata PSRM, jurnalista Adela Răileanu recunoaște că Republica Moldova are nevoie de o nouă lege a mass-mediei și că în proiect există prevederi importante și necesare, totuși, Registrul ridică semne de întrebare.
„Deși înscrierea este voluntară, ea devine, de fapt, o condiție de supraviețuire, deoarece accesul presei la subvenții și finanțări publice depinde direct de acest registru”.
Deputatul Partidului Nostru, Nicolae Maragrint, a remarcat că nu a fost prezentat niciun exemplu concret dintr-un stat membru al Uniunii Europene în care un minister să administreze un asemenea registru pentru presa scrisă și online.
„Am adresat o întrebare foarte clară și am cerut un exemplu concret. Nu am primit răspuns la această întrebare. Dacă acest model este unul european, atunci trebuie să existe și exemple concrete de aplicare a lui în statele Uniunii Europene”, a subliniat deputatul.
Potrivit deputatului Gaik Vartanean, acest proiect era necesar, legea veche din 1994 fiind scrisă într-o altă epocă:
„Dar, prima întrebare și cea mai importantă – de ce Ministerul Culturii? Registrul este ținut, verificat și, atenție, radiat de un organ al Guvernului. Întreaga arhitectură europeană se bazează pe regulatori independenți și avem deja unul – Consiliul Audiovizualului”.
O întrebare similară și-a pus-o și deputatul Alexandr Stoianoglo: „Cine va controla pe cine? Presa există pentru a controla puterea, nu invers”.
Pluralism, democrație, UE
La rândul său, deputata PAS, Marcela Adam, a vorbit despre manipulări, războaie informaționale și integrare europeană.
„Integrarea europeană înseamnă să dezvoltăm o cultură a libertății, înseamnă instituții media independente, pluralism de opinii și respect pentru jurnalismul profesionist”.
Proiectul urmează a fi votat în lectura a doua.
Anterior, ministrul Culturii, Cristian Jardan, a comentat proiectul: „Spațiul media s-a schimbat fundamental prin apariția platformelor digitale, a noilor forme de comunicare, dar și a unor provocări legate de transparența proprietății, finanțarea instituțiilor media, protecția pluralismului mediatic, independența editorială și combaterea dezinformării. Această lege este importantă nu doar pentru sectorul mass-media, dar și pentru întreaga societate. O presă liberă, responsabilă și transparentă este o condiție esențială pentru democrație, pentru informarea corectă a cetățenilor și pentru consolidarea încrederii publice”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.
