Prima măsură – eliminarea cotei reduse de TVA pentru produsele agricole. A doua — aplicarea unei cote uniforme a impozitului pe venit atât pentru angajații „salariați”, cât și pentru persoanele fizice care lucrează în sectorul agricol în cadrul unor regimuri fiscale speciale.
Ambele măsuri vor afecta grav atât producătorii agricoli, cât și exporturile agroalimentare, consideră directorul „Agrocereale”, Iurie Rija.
Creșterea TVA-ului: costuri de lichiditate, nu venituri la bugetul de stat
Asociația nu este de acord cu trecerea produselor agricole de la cota redusă de TVA de 8% la cota standard de 20% începând cu ianuarie 2027.
Exportul se efectuează la o cotă zero. În același timp, întreaga TVA plătită la achiziționarea produselor agricole de la fermieri pe piața internă în vederea exportului ulterior rămâne blocată în buget până la rambursarea către comerciant la livrarea efectivă în străinătate.
Legea prevede o rambursare lunară și automată, dar nu specifică un termen fix și nu prevede calcularea de dobânzi în cazul întârzierii rambursării din partea statului.
În practică, aceasta înseamnă că exportatorii finanțează (avansează) statul din fonduri proprii, adesea prin credite bancare pentru care se percepe dobândă.
Cu cât volumul achizițiilor este mai mare, cu atât suma blocată este mai mare și cu atât costurile de serviciu ale creditelor bancare sunt mai ridicate.
Este evident că, la o cotă de TVA de 20%, suma blocată (în bugetul de stat) este de câteva ori mai mare în comparație cu situația în care se aplică o cotă redusă de TVA de 8%. Apare o problemă legată de fluxul de numerar, care influențează direct posibilitatea de a achiziționa produse de la fermieri în sezon, când „viteza de reacție a pieței” are o importanță deosebită.
Mai mult, în cazul cerealelor destinate exportului și care presupun rambursarea TVA-ului, majorarea TVA-ului la 20% nu aduce bugetului nicio încasare netă suplimentară. În schimb, menținerea cotei de TVA de 8% pentru produsele agricole „are un cost bugetar redus, dar protejează lichiditatea sectorului”, consideră Iurie Rija.
Ne-am putea imagina că o cotă „uniformă” de TVA de 20% aplicată produselor agricole și produselor derivate din acestea ar stimula prelucrarea pe plan intern. Însă, în acest caz, cuvântul-cheie este „unitară”, adică o cotă de echilibru. Iar aceasta, de-a lungul întregului lanț agroalimentar de formare a valorii, poate fi atât de 20%, cât și de 8%. Sau, eventual, o cotă de compromis de 12 sau 14%.
Și micii fermieri – care nu sunt plătitori de TVA – au de pierdut
Toți fermierii – atât cei mari, cât și cei mici – au plătit deja 20% TVA pentru resursele lor de producție: motorină, îngrășăminte, semințe. Statul nu le va rambursa nimic.
În acest caz, TVA-ul ridicat este, de asemenea, finanțat prin credite bancare, ale căror dobânzi sunt plătite de fermier. Ca urmare, fermierul include toate aceste costuri în prețul pe care îl solicită pentru produsele agricole.
Comerciantul trebuie să concureze pe piețele externe cu aceste produse achiziționate de pe piața internă, de aceea este nevoit să-și reducă atât marja, cât și prețul de achiziție. Micii fermieri vor resimți cel mai puternic presiunea acestor circumstanțe – atunci când își vor vinde recolta și vor avea nevoie de lichidități.
Astfel, impactul nu afectează doar o singură verigă: atât comerciantul, cât și fermierul vor trebui să împartă consecințele blocării lichidității.
„Cel mai bine se poate observa diferența printr-un exemplu. Una este când cumpărați 1.000 de tone de floarea-soarelui la 10 lei/kg cu TVA de 8%, plătind astfel 10 milioane de lei, din care TVA-ul reprezintă 740.000 de lei. Și cu totul altceva este când cumpărați aceleași 1.000 de tone, care, la o cotă de TVA de 20%, costă 11,11 lei/kg: lotul costă 11,111 milioane de lei, iar TVA-ul plătit va ajunge la 1,85 milioane (care, așa cum s-a menționat mai sus, pot „rămâne blocate” în bugetul de stat). „Pentru o astfel de sumă, în condițiile actuale cu TVA de 8%, comerciantul ar putea achiziționa, în «perioada de blocare a fondurilor», un lot suplimentar de 110 tone de floarea-soarelui”, remarcă Iurie Rija.
Așteptările inflaționiste
Reforma propusă va influența, de asemenea, situația inflației, deja tensionată. Rata anuală a inflației în Republica Moldova a fost de 7,8% în 2025, iar la jumătatea anului 2026 se va menține la un nivel de aproximativ 6,8% — peste ținta de 5% stabilită de Banca Națională.
Sub presiunea șocurilor externe, BNB a majorat rata de bază la 7% — unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa. Autoritatea de reglementare și-a revizuit, de asemenea, prognoza privind inflația medie pentru 2026 în sensul creșterii, până la 8,1% (de la nivelul de 4,7% prognozat înainte de șocul energetic și criza din regiune).
Astfel, există deja mai mulți factori de creștere a prețurilor pe care autoritățile, în mare măsură, nu îi controlează: creșterea prețurilor la gazul natural, petrol și combustibil, ajustarea tarifelor la energie electrică și încălzire, precum și a prețurilor la îngrășăminte.
Creșterea cu 12% a TVA-ului pentru produsele alimentare de bază, impusă sub presiune externă, va accentua, practic, în mod garantat, inflația.
Produsele afectate de trecerea de la o cotă de TVA de 8% la 20% reprezintă între un sfert și o treime din coșul de consum, iar această creștere se reflectă integral în preț. Creșterea „prețului brut” al acestor produse, conform calculelor lui Iurii Rizi, va fi de aproximativ 11%. Inflația, deja prognozată la 8,1% pentru anul 2026, va crește și mai mult, îndepărtându-se de ținta de 5%.
Lecția României: majorarea TVA-ului cu 2% s-a dovedit a fi „suficientă”
Începând cu luna august 2025, România a unificat cotele de TVA, majorând această taxă pentru produsele alimentare de la 9% la 11%. În același timp, cota standard a fost majorată de la 19% la 21%.
Rezultatul: în 2025, România a înregistrat cea mai mare inflație alimentară din Uniunea Europeană — 6,7%, comparativ cu media europeană de 2,8%. Iar inflația generală în țara vecină a crescut la aproape 11% la mijlocul anului 2026.
Banca Națională a României a estimat, în raportul său privind inflația, că majorarea cotei standard a TVA de la 19% la 21%, în condiții egale, duce la o creștere a prețurilor de aproximativ 1,83%. Iar majorarea cotei pentru produsele alimentare de la 9% la 11% a determinat o creștere a prețurilor de aproximativ 1,68%.
În plus, Consiliul Român pentru Concurență a constatat că unii comercianți cu amănuntul au majorat prețurile peste nivelul „justificat” de creșterea TVA-ului. Astfel, prețurile la pâine au crescut cu 2,78%, la carnea tocată – cu 4,93%, iar la unele produse de panificație – cu peste 18%.
„Dacă o majorare de două puncte a avut astfel de consecințe, cum va fi oare o majorare a TVA-ului cu 12% dintr-o dată?”, se întreabă Iurie Rija.
Accizele și impozitele locale agravează povara
Pe lângă TVA, accizele la motorina cresc constant, ceea ce duce direct la creșterea costurilor de transport și logistică.
În același timp, impozitul pe imobile și terenuri este recalculat pe baza evaluărilor cadastrale, actualizate la prețul pieței, iar cotele locale sunt stabilite într-un interval cuprins între 0,1% și 1%. Evident, acest lucru se va reflecta în costurile legate de întreținerea depozitelor, birourilor și a altor proprietăți imobiliare ale operatorilor din sectorul agroalimentar.
Un alt aspect important: persoanele fizice care își vând producția agricolă către companii sunt impozitate ca angajați. Reforma fiscală introduce un sistem unic progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice — 7% pentru veniturile anuale de până la un milion de lei și 15% pentru partea care depășește acest prag.
Adică se aplică un sistem uniform de impozitare, indiferent de statutul contribuabilului.
Problema constă în faptul că aceeași cotă se aplică în mod identic unor baze impozabile fundamental diferite. O persoană care primește un salariu de peste un milion de lei pe an îl încasează, de fapt, ca profit net. În schimb, o persoană care înregistrează o cifră de afaceri din activități agricole de peste un milion de lei are doar cifra de afaceri, nu și profit, care, în cele mai bune cazuri, ajunge la 100-200 mii de lei pe an.
Această diferență afectează, de asemenea, în mod direct interesele colectorilor de produse agricole — persoanele care colectează produsele de la numeroase gospodării din mediul rural și le consolidează pentru companiile de export. Aceste persoane își desfășoară activitatea în cadrul unui regim special prevăzut de Codul fiscal. Cifra lor de afaceri include costurile de achiziție a produselor, combustibilul, transportul, reparațiile și închirierea mijloacelor de transport. După acoperirea acestor cheltuieli, profitul real reprezintă doar o parte din cifra de afaceri.
De exemplu: în cadrul regimului actual, la o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei, impozitul final reținut la sursă, la o cotă de 6%, se ridică la 72 mii de lei pe an. În cadrul noului model fiscal, aceeași cifră de afaceri va fi impozitată cu 100 mii de lei pe an. Adică, creșterea sarcinii fiscale pentru această categorie de persoane fizice care lucrează în agricultură va fi de 39%.
Această problemă va afecta cel mai grav sectorul cultivării nucilor, în special în ceea ce privește exportul de miez de nuci. Până în prezent, companiile de export au colaborat destul de activ cu colectorii – persoane fizice. Între timp, sâmburii de nuci reprezintă un produs scump, ceea ce înseamnă că limita de 1,2 milioane de lei (pentru impozitarea la cota redusă) va fi atinsă rapid – aceasta echivalează cu vânzarea a aproximativ 11–12 tone de sâmburi de nuci.
Impozitarea cifrei de afaceri ca și cum ar fi salarii nu numai că contravine principiului echității fiscale. Rezultatul previzibil este că lanțul dintre micii producători agricoli și companiile exportatoare va fi întrerupt.
Odecizie echilibrată
„În ansamblu, modificările propuse afectează simultan marja exportatorilor, lichiditatea operațională și puterea de cumpărare. Un comerciant cu lichiditate redusă cumpără mai puțin, mai târziu și la prețuri mai mici. Exporturile agricole ale Moldovei, o componentă importantă a balanței comerciale a țării, vor deveni mai puțin competitive.
Cererea asociației noastre este echilibrată și fundamentată: menținerea cotei de TVA de 8% pentru produsele agricole, menținerea cotei reduse de impozit pentru utilajele agricole și menținerea regimului fiscal special pentru persoanele fizice care lucrează în sectorul agricol”, – rezumă directorul „Agrocereale”, Iurie Rija.
