Conform raportului privind perspectivele economice regionale publicat joi, instituția financiară internațională și-a înrăutățit previziunile privind PIB-ul pentru acest an, indicând acum o contracție de 0,2 % a economiei.
În februarie se preconiza o creștere de 1,2 %. Noua estimare vine după o contracție în primul trimestru din 2026, determinată de scăderea consumului gospodăriilor și a producției industriale.
PIB-ul României ar urma să crească cu 1,8 la sută în 2027, în scădere față de prognoza anterioară a BERD de 2,2 la sută.
Raportul notează că în 2025 creșterea economică a fost de 0,7 %, în linii mari în linie cu cea din 2024, deși modelul de creștere s-a schimbat.
„Consumul privat a stagnat aproape complet pe fondul unei încetiniri a creșterii salariilor reale de la 8% în 2024 la o contracție de 5% de la jumătatea anului 2025 încoace. Cheltuielile publice s-au contractat cu 11% de la an la an în ultimul trimestru din 2025, afectând rata anuală de creștere. În același timp, investițiile publice au ajuns la 7% din PIB, iar exporturile nete au crescut datorită creșterii exporturilor de bunuri de capital și intermediare”, se arată în raport.
Inflația s-a accelerat brusc în a doua jumătate a anului, ajungând la aproximativ 9,5 % după eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică în iulie 2025, măsură introdusă în același timp cu majorarea TVA și a accizelor. În aprilie 2026, inflația a crescut din nou, ajungând la aproape 11% pe fondul creșterii prețurilor la energie. Ca urmare, Banca Națională a României a menținut rata dobânzii cheie la 6,5% până la începutul anului 2026.
Deficitul bugetului de stat a scăzut de la 9,3 % din PIB în 2024 la 7,9 % în 2025 și se preconizează că se va reduce la 6,2 % în 2026.
„Din cauza contracției economiei în primul trimestru din 2026, a scăderii consumului gospodăriilor și a producției industriale, previziunile privind PIB au fost revizuite, indicând o contracție de 0,2 % în 2026 și o creștere de 1,8 % în 2027. În timp ce cheltuielile de consum vor rămâne limitate de ajustarea fiscală și de inflația ridicată, investițiile ar putea sprijini creșterea, sub rezerva absorbției fondurilor UE din Fondul de redresare și de reziliență și a unei reveniri a încrederii în afaceri. Riscurile negative rămân asociate posibilelor abateri de la strategia de consolidare fiscală pe termen lung (orice abatere ar oferi doar o ușurare pe termen scurt), volatilitatea comerțului internațional și incertitudinea politică persistentă”, avertizează BERD.
