„Aceasta este o problemă politico-economică. Este în interesul nostru comun să ne îndepărtăm de livrările de gaze din Rusia. Este în interesul americanilor să intre pe piața europeană a GNL. Pentru ca americanii să intre pe piața GNL este nevoie de investiții semnificative în porturile din Grecia, din sudul acestui coridor. Iar întrebarea este dacă există suficienți cumpărători în regiune. Mă refer la toate țările, începând cu Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria. Toate țările din această zonă, cerința pentru a cumpăra este următoarea: ai nevoie de volume suficient de mari pentru a justifica această investiție.
Îndoielile președintelui român sunt justificate. Ucraina, care este punctul terminus al coridorului vertical de gaze care transportă GNL american din Grecia prin Bulgaria, România și Moldova, nu a cumpărat nicio moleculă pe această rută pentru a doua lună consecutiv – este scump.
În acest sens, Nikushor Dan speră să discute această problemă la reuniunea Comunității Politicilor Europene de la Erevan.
El a definit astfel rolul Bucureștiului în această schemă: „Vrem o prezență americană în România și vrem ca această configurație economică să fie favorabilă României” și ca România să facă bani din tranzitul de gaze americane.
Proiectul Vertical Gas Corridor este un sistem de gazoducte care conectează rețelele naționale ale țărilor și alte infrastructuri de gaze pentru a asigura tranzitul gazelor și a îmbunătăți securitatea energetică. Inițial a implicat operatori de sisteme de transport de gaze din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria. În ianuarie 2024, acestora li s-au alăturat operatori de rețele din Moldova, Ucraina și Slovacia.
În 2026, coridorul a fost „împărțit” în trei ramuri. Totuși, potrivit președintelui României, acest lucru nu este suficient pentru ca proiectul să funcționeze la capacitate maximă – 10 miliarde de metri cubi pe an.
