După o lungă pauză, BNS, cu sprijinul organizației „ONU-Femei”, a lansat un nou studiu de amploare privind ritmul vieții cotidiene a cetățenilor, care a colectat date în perioada iulie-decembrie 2025. Principalele concluzii ale sondajului sunt următoarele:
populația Moldovei cu vârsta de peste 15 ani își dedică, în medie, aproape jumătate din timpul zilnic (48,5%, sau 11,6 ore) igienei personale și îngrijirii (în 2012 – 47,1%);
– 10,9% din durata zilei (2,6 ore) este alocată muncii remunerate (în 2012 – 14,2%);
– 21,0% (5,1 ore) – pentru munca neremunerată (în 2012 – 19,2%),
– 18,1% (4,3 ore) – pentru timp liber (în 2012 – 17,5%),
– 1,5% (0,4 ore) – pentru studii (în 2012 – 0,5%).
Pentru ce ajunge timpul?
În comparație cu 2012, s-a modificat structura timpului petrecut: a crescut ponderea timpului personal și a scăzut ponderea timpului alocat activităților productive. Astfel, ponderea activităților productive, care include atât munca remunerată, cât și cea neremunerată, a scăzut de la 33,4% în 2012 (8,0 ore pe zi) la 31,9% în 2025 (7,7 ore pe zi).
În același timp, ponderea activităților personale (neproductive) a crescut de la 66,7% la 68,1%, ceea ce indică o orientare mai pronunțată a utilizării timpului către igiena personală, odihnă și alte tipuri de activități din sfera vieții private, concluzionează statisticile oficiale.
Defalcarea pe gen nu a adus surprize deosebite – cronometrarea femeilor și a bărbaților nu coincide, în mod tradițional. Femeile dedică mult mai mult timp sarcinilor casnice și îngrijirii copiilor. Bărbații – în mod tradițional – dedică mai mult timp muncii remunerate (ocupării pe piața muncii) și dispun de un volum mai mare de timp liber net pe parcursul zilei.
Conform rezultatelor sondajului, femeile au dedicat activităților muncii neplătite o mare parte din timpul lor personal în comparație cu bărbații (23,7% din timpul zilnic al femeilor față de 18,3% la bărbați). Pe de altă parte, bărbații au dedicat mai mult timp muncii remunerate, care a reprezentat 13,0% din timpul lor zilnic, față de 9,1% în cazul femeilor. În plus, timpul liber ocupa o pondere mai mare în programul bărbaților (19,2%) decât în cel al femeilor (16,7%).
Analiza în funcție de locul de reședință arată că locuitorii din orașe au dedicat, în medie, mai mult timp muncii remunerate (13,1% față de 9,0% în mediul rural) și activităților de agrement (19,3% față de 17,0%). În același timp, în mediul rural, o proporție semnificativ mai mare de timp era dedicată muncii neremunerate, depășind cu 6,8 puncte procentuale nivelul înregistrat în orașe (24,2% față de 17,4%).
Vârsta influențează structura utilizării timpului pe parcursul zilei. Tinerii cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani prezintă o distribuție specifică a timpului între studii și sarcinile casnice, iar participarea la viața adulților și la viața socială rămâne la un nivel relativ scăzut.
Tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani dedică procesului de învățare, în medie, 2,2 ore pe zi, iar îngrijirii personale le dedică, în medie, 11,8 ore pe zi.
Cei care dispun de cel mai mult timp liber, din motive evidente, sunt persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste (în medie 5,5 ore pe zi). Urmează tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, care dedică timpului liber aproximativ 4,8 ore pe zi, conform statisticilor.
