Potrivit proiectului, persoanele prejudiciate vor putea solicita despăgubiri atât pentru pierderile materiale, cât și pentru prejudiciul moral. La stabilirea compensației morale, instanța va ține cont de gravitatea încălcării, suferințele fizice și psihice, durata procesului și perioada în care persoana s-a aflat ilegal în detenție. Prejudiciul va fi achitat din bugetul de stat, indiferent de vinovăția concretă a persoanei care a comis fapta ilicită.
Ministerul Justiției: mai bine despăgubiri în Moldova decât condamnări la CEDO
Secretarul general al Ministerului Justiției, Lilian Apostol, susține că noul mecanism ar trebui să ofere un remediu național eficient și să reducă necesitatea ca persoanele să ajungă la Curtea Europeană.
„Legea creează un mecanism de compensare la nivel național, un remediu național, astfel încât persoanele, înainte să se ducă la Curtea Europeană, mai bine să treacă toate etapele în plan național și mai bine să obțină reparații aici, la nivel național, decât să ajungem la Curtea Europeană, unde riscul condamnării Republicii Moldova și, totodată, impactul financiar pot fi mai mari. …În loc să ne judecăm la Curtea Europeană, ne vom judeca aici”, a declarat Apostol.
CRJM: despăgubirile acordate acum sunt mult mai mici decât cele solicitate
Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, atrage atenția însă asupra nivelului actual al despăgubirilor acordate de instanțele moldovenești, concluzie pe care a făcută în urma unui studiu realizat în 2020-2024.
„Din fiecare 100 de lei solicitați pentru prejudiciul material, instanțele au acordat în medie un leu, pentru prejudiciul moral au acordat 9 lei din 100 și pentru costuri și cheltuieli – 49 de lei din 100. Adică, pentru prejudiciul material – 1% din suma solicitată, pentru prejudiciul moral – 9%, iar pentru costuri și cheltuieli – aproximativ 50% din sumele solicitate. Sigur, asta nu înseamnă că toate sumele erau justificate, poate unele pretenții erau exagerate sau probate insuficient, însă peste 200 de cauze confirmă că nivelul prejudiciilor pe care le acordă statul, cel puțin în baza jurisprudenței din 2020–2024, este insuficient și probabil mai mic decât standardul impus de jurisprudența Curții Europene, a declarat Chirtoacă.
Acesta a vorbit și despre disproporționalitate despăgubirilor, exemplificând prin două cazuri aproape identice, dar cu despăgubiri radical diferite
„Există două dosare în care detenția ilegală într-un dosar a durat 129 de zile, iar persoana a primit un prejudiciu moral de 100 de mii de lei pentru această detenție. Într-un caz similar, pentru 100 de zile de detenție, despăgubirea morală a fost de cinci mii de lei. Despăgubirile nu sunt uniforme”, a explicat Ilie Chirtoacă.
Pe de altă parte, autorii susțin că noua lege încearcă să introducă mai multe criterii pentru stabilirea compensației. Printre acestea se numără gravitatea încălcării, natura dreptului lezat, suferințele fizice și psihice, durata procesului și, în mod expres, durata detenției ilegale. Proiectul mai prevede că suma acordată nu trebuie să fie vădit disproporționată față de despăgubirile acordate de CEDO în cazuri similare.
CNA avertizează asupra unui posibil abuz al mecanismului
Proiectul nu este însă lipsit de critici. Centrul Național Anticorupție avertizează că noul mecanism ar putea fi utilizat excesiv de unii participanți la procesul penal. Potrivit CNA, apariția unei noi posibilități procedurale ar putea fi folosită pentru tergiversarea examinării și expedierii cauzelor în instanțele de judecată. Instituția consideră că unii participanți la proces ar putea utiliza această pârghie în mod abuziv, ceea ce ar putea afecta durata procedurilor.
Noua lege este propusă în contextul în care autoritățile consideră că cadrul existent, adoptat în 1998, conține mai multe lacune și nu este pe deplin aliniat standardelor internaționale. Proiectul urmărește astfel să creeze un mecanism național prin care victimele unor încălcări în procese penale și contravenționale să poată obține despăgubiri în Republica Moldova, fără ca fiecare caz să ajungă ulterior la CEDO.
Potrivit unei declarații anterioare a președintelui CRJM, începând din 1997, Republica Moldova a plătit peste 23,4 milioane de euro în despăgubiri reclamanților în cauzele pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Abonați-vă la actualizările noastre
Aveți informații pentru redacție? Transmiteți-le către Logos-Press
