Cea mai gravă criză de personal se înregistrează în sectorul administrației publice și al apărării — acolo rămân neocupate aproape 8 mii de posturi vacante. De asemenea, sectorul sănătății și al asistenței sociale generează o penurie de personal — 4,7 mii, iar sectorul educației are nevoie de 4,3 mii de cadre didactice.
În ciuda miilor de posturi neocupate, cheltuielile pentru întreținerea sectorului public au crescut la niveluri record. Ministerul Finanțelor estimează cheltuielile cu personalul în bugetul pe 2026 la aproape 33 de miliarde de lei (spre comparație, în 2020 au fost 17 miliarde).
Guvernul indică nivelul salariilor drept principala cauză a deficitului de personal. Însă experții economici sunt de acord că acest deficit este provocat de un ansamblu de factori structurali profunzi, iar dezechilibrul salarial reprezintă doar vârful icebergului.
Conform datelor BNS, în prima jumătate a anului, cel mai mare număr de posturi vacante la nivelul întregii economii a fost înregistrat, pe lângă sectorul public, în transporturi (6,5% din numărul total de locuri de muncă) și în industria divertismentului (6,2%).
Angajatorii din sectorul serviciilor și din domeniul IT declară oficial un număr mult mai mic de posturi vacante: în medie, câte 2% din numărul total de locuri de muncă înregistrate în aceste sectoare.
Abonați-vă la actualizările noastre
Aveți informații pentru redacție? Transmiteți-le către Logos-Press
