Conform datelor furnizate de Visa, au trecut trei ani de la atingerea nivelului maxim al inflației, însă europenii se limitează în continuare la achiziționarea produselor de primă necesitate. Noua creștere a prețurilor, provocată de războiul din Iran, nu a făcut decât să agraveze această situație. Din 2019, consumul gospodăriilor a crescut în zona euro cu 5,5%, în Marea Britanie cu 2%, în timp ce în SUA a înregistrat o creștere impresionantă de 18%.
Marike Blom, economistul-șef al băncii ING, subliniază: „Acest lucru explică o parte semnificativă a decalajului dintre ritmurile de creștere din SUA și Europa. Dacă gospodăriile ar reveni la nivelul de economisire din perioada pre-pandemică, PIB-ul zonei euro ar fi cu 1,3% mai mare”.
Wall Street Journal scrie despre acest lucru, prezentând dovezi bazate pe numeroase sondaje realizate în rândul populației din țările europene. În timp ce americanii cheltuiesc fără griji banii de pe cardurile de credit, europenii, în special cei din regiunile nordice, trec la un regim de economisire. Economisirea este înrădăcinată la nivel mental, remarcă publicația.
Economisirea — un factor negativ pentru economie
În ultimii ani, europenii economisesc cu o intensitate dublă, creând o nouă bătaie de cap pentru economia regiunii, scrie publicația. Reticența consumatorilor de a cheltui este motivul principal pentru care Europa rămâne în urma Statelor Unite, unde consumul activ, mai ales în rândul claselor înstărite, stimulează creșterea PIB-ului.
Problema nu constă în lipsa fondurilor. Veniturile reale disponibile în zona euro sunt acum cu 8% mai mari decât înainte de pandemie. Cu toate acestea, rata de economisire a fost anul trecut de aproximativ 15%, față de 12,5% înainte de criză. În Marea Britanie, acest indicator aproape s-a dublat. În SUA, dimpotrivă, nivelul economiilor a scăzut sub valorile din perioada pre-pandemică.
„Ne putem permite să cheltuim, dar pur și simplu refuzăm să o facem”, — spune Shelley Perera, o locuitoare a unui cartier de prestigiu din Londra.
Companiile europene care produc bunuri de lux — genți, ceasuri, haine — depind acum în mod critic de cumpărătorii americani și asiatici.
Tinerii europeni se îndoiesc din ce în ce mai mult că sistemul public de pensii îi va putea susține la bătrânețe, din cauza îmbătrânirii populației. Vincent Boucar, un consultant de 32 de ani din Paris, își gestionează bugetul în Excel și economisește 50% din salariu, investind în acțiuni și ETF-uri.
Cu toate acestea, majoritatea europenilor rămân sceptici față de piața bursieră. Aproximativ o treime din activele financiare le păstrează în numerar sau în conturi bancare cu dobânzi mici, care de multe ori nu acoperă inflația. Economiștii îndeamnă la direcționarea acestor trilioane de euro către investiții mai productive, dar bariera psihologică rămâne de netrecut.
Monica Müller, psiholog financiar din Frankfurt, remarcă:
„În Germania, banii sunt asociați cu siguranța, iar în America — cu libertatea. Pentru mulți europeni, ideea de a pierde controlul asupra capitalului prin investiții pare periculoasă. Dar evitarea riscului înseamnă lipsa creșterii.”
