Documentul prevede extinderea și clarificarea competențelor CNA în investigarea infracțiunilor economico-financiare, inclusiv a fraudelor care afectează interesele financiare ale statului și fondurile Uniunii Europene. Autorii proiectului susțin că actualul cadru legislativ este fragmentat, iar suprapunerile dintre atribuțiile Procuratura Generală, Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale creează ineficiențe în investigarea dosarelor complexe.
Potrivit notei informative, criminalitatea economico-financiară are un caracter tot mai sofisticat și transfrontalier, iar delimitarea clară a competențelor instituționale ar urma să permită investigarea mai eficientă a fraudelor și recuperarea produsului infracțional.
Totodată, Centrul Național Anticorupție își va extinde competențele asupra investigării fraudelor financiare de proporții și va putea ancheta cazurile de escrocherie și delapidare comise cu folosirea situației de serviciu, dacă prejudiciul depășește 250 de salarii medii lunare pe economie, echivalentul a circa 4,35 milioane de lei.
Proiectul mai prevede instituirea unei noi funcții, a treia, de director adjunct al CNA. Inițiatorii argumentează necesitatea prin creșterea volumului de activitate și extinderea atribuțiilor instituției în domeniul combaterii fraudelor financiare. Așa cum a mai scris Logos Press, instituirea acesteia va necesita un fond anual de salarizare de aproximativ 570.750 de lei.
În timpul examinării proiectului, deputații au întrebat dacă mandatul îndelungat al directorului CNA nu va duce la „dirijarea sa politică” , la care reprezentantul Ministerul Justiției a răspuns: „Cinci ai este mi mare decât este mandatul parlamentului”.
