Potrivit Serviciului Vamal al Republicii Moldova, cifra totală de afaceri pentru acest articol de mărfuri a depășit 7,8 mii tone, în valoare de aproape 194 milioane lei. Componenta de export a fost de 5,9 mii tone (în valoare de 142,8 milioane lei), în timp ce componenta de import a fost de 1,9 mii tone (51,2 milioane lei).
„Cea mai notabilă este asimetria prețurilor între cele două fluxuri”, notează Iurie Rija, expert în agromarketing. – Prețul mediu al uleiului de floarea-soarelui de export a fost de 24 lei/litru, iar cel de import a fost de 27 lei/litru. Diferența de 3 lei/litru nu este o fluctuație aleatorie, ci o caracteristică structurală. Moldova exportă în principal ulei brut nerafinat în loturi vrac, în timp ce importă produse cu un grad mai ridicat de prelucrare sau în ambalaje de consum. În consecință, prețul mediu al acestora este mai mare”.
|
Cifra de afaceri pentru uleiul de floarea-soarelui |
Greutate, tone | Cost, lei | Preț mediu, lei/litru | Structura cifrei de afaceri fizice, % |
Structura cifrei de afaceri valorice , % |
| Export |
5 947 |
142 825 819 | 24 | 76% |
74% |
| Importuri |
1 876 |
51 171 342 | 27 | 24% |
26% |
| Total |
7 824 |
193 997 161 | 100% |
100% |
Exporturi
Luna trecută, Moldova a exportat ulei de floarea soarelui în trei țări: România, Bulgaria și Italia. România a cumpărat 5,6 mii tone de produs în valoare de 132,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă 93,5% din volumul total al exporturilor în termeni fizici și 92,5% în termeni valorici.
Această concentrare a livrărilor către o singură țară este atât un avantaj, cât și o vulnerabilitate: orice modificare a cererii sau a situației de pe piața românească se reflectă imediat în totalul exporturilor moldovenești. Prețul mediu de vânzare în România a fost de 23,8 lei/litru – sub media la export, ceea ce se explică prin predominanța livrărilor angro de ulei nerafinat de mare capacitate.
Bulgaria a ocupat locul al doilea: 293 de tone în valoare de 8,4 milioane de lei. Italia închide top trei cu 96 de tone și 2,4 milioane de lei.
„Există o regularitate: cu cât piața este mai departe de Moldova, cu atât prețul de realizare este mai mare. În special, Bulgaria plătește mai mult pentru uleiul de floarea-soarelui din RM decât România. Prin urmare, chiar și o creștere mică a ofertei acestui produs către Bulgaria, crește simțitor indicele prețului mediu al tuturor exporturilor moldovenești. Diversificarea direcțiilor de aprovizionare în acest context nu este doar o extindere geografică, ci un instrument de creștere a rentabilității”, consideră Iurie Rizha.
În aprilie 2026, șase companii exportau ulei de floarea soarelui. Lider incontestabil este Danube Oil Company SRL: 5,2 mii tone pentru 123,2 milioane lei. Aceasta reprezintă 87,8% din volumul fizic al exportului și 87,3% din valoarea acestuia.
Importuri
În aprilie 2026, uleiul de floarea soarelui a fost importat pe piața moldovenească din trei țări – Ucraina, Rusia și România. Dar prima țară din această triadă a reprezentat 91,1% din volumul fizic al livrărilor – 1,7 mii tone (în valoare de 45,6 milioane lei). Prețul mediu al petrolului ucrainean importat este de 26,7 lei/litru. Acesta este cel mai mic (și competitiv) preț dintre cei trei furnizori.
Ucraina este în mod tradițional principalul furnizor de ulei de floarea-soarelui pentru Moldova. Proximitatea geografică, logistica bine pusă la punct și capacitatea de producție a fabricilor ucrainene de extracție a uleiului fac din această direcție o alternativă în ceea ce privește raportul preț/volum.
Luna trecută, 21 de companii au importat ulei de floarea-soarelui în Moldova, niciuna dintre acestea neprezentând o treime din volumul total al livrărilor.
Lider la importuri a fost Floarea Soarelui SA: 494 tone în valoare de 12,5 milioane lei, adică 26,3% din volumul fizic. Tot uleiul a provenit din Ucraina. Pentru cea mai mare întreprindere moldovenească de ulei și grăsimi, importurile regulate, inclusiv de ulei nerafinat în containere vrac, reprezintă o practică standard de încărcare suplimentară a capacităților de producție (ambalare) și comerciale.
„Moldova continuă să joace rolul unei verigi de tranzit-procesare: primește materii prime ucrainene, le prelucrează și le exportă, în principal pe piața românească. Acest lanț funcționează stabil, dar este asociat cu riscul de concentrare: eliminarea sau modificarea semnificativă a cel puțin uneia dintre verigile sale poate schimba radical situația. Din punctul de vedere al strategiei de dezvoltare a industriei, creșterea volumului exporturilor de produse procesate profund ar spori efectul economic”, sintetizează Iurie Riza.
