Datele menționate se conțin în Raportul de activitate al Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) pentru anul 2025. Documentul urmează a fi prezentat miercuri, 10 iunie, în cadrul ședinței Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică.
Această structură indică o creștere a numărului total de decizii față de anul 2024, marcată de un număr mai mare de respingeri și aprobări condiționate, pe fondul presiunii sancțiunilor internaționale.
Activitatea s-a concentrat cu precădere pe sectoarele strategice, precum infrastructura energetică, transporturile, comunicațiile și activele imobiliare esențiale. Un număr semnificativ de solicitări a provenit din sectorul energiei regenerabile, unde companiile cu capacități de peste 5 MW sunt obligate să obțină aprobarea prealabilă. De asemenea, infrastructura aeroportuară a reprezentat un punct focal, fiind analizate companiile care activează în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău și Aeroportului Internațional Mărculești. În paralel, Consiliul a identificat 69 de cazuri în care solicitările vizau activități ce nu prezintă riscuri pentru securitatea statului, fiind exceptate de la aplicarea legii.
Principalele temeiuri pentru deciziile de refuz au vizat lipsa transparenței privind structura acționariatului și sursa capitalului, implicarea solicitanților în dosare penale pentru spălare de bani sau finanțarea terorismului și prezența acestora pe listele de sancțiuni internaționale (UE, ONU, etc.). În cazul „LUKOIL-MOLDOVA” SRL, după ce compania nu a respectat obligația de a înstrăina complexul petrolier „Aeroport” și nu a modificat structura corporativă pentru a exclude entitățile sancționate de OFAC, CEIISS a refuzat aprobarea prealabilă. Măsurile subsecvente au inclus aplicarea unei amenzi de 5% din cifra de afaceri, suspendarea activității în sectoarele strategice și preluarea forțată a complexului petrolier în proprietatea statului prin executare silită.
Procesul de examinare a scos în evidență dificultăți tehnice cauzate de structurile corporative complexe și multi-jurisdicționale. Raportul menționează necesitatea unei clarificări normative pentru sectoarele IT și tehnologiile cu dublă destinație (dual-use), pentru a elimina ambiguitățile în definirea riscurilor. Totodată, se constată necesitatea actualizării cadrului legal după abrogarea Legii nr. 618/1995 privind securitatea statului, pentru a corela criteriile de examinare cu riscurile actuale prevăzute de legislația privind Serviciul de Informații și Securitate.
