După cum subliniază expertul în agromarketing Iuri Riza, citând datele Sunseedman din 6 iulie 2026, în total au fost alocate 42 de nave pentru transportul de floarea-soarelui din Argentina. Cea mai mare parte a încărcăturii a sosit deja și a fost descărcată, restul navelor se află în curs de descărcare în porturile de destinație, iar câteva sunt încă în curs de navigație sau se pregătesc pentru plecare. Dimensiunile loturilor indică faptul că transportul de floarea-soarelui argentinian se realizează în principal pe cale maritimă, cu nave din clasele Handysize și Supramax, cu o capacitate de încărcare de 20–43 mii de tone.
Principalul destinatar al semințelor de floarea-soarelui din Argentina în regiunea litorală a Mării Negre este Bulgaria – peste 471 mii de tone, adică peste 36% din volumul total al acestei mărfi.
România ocupă locul al doilea (dar unul special, despre care se va vorbi mai jos) în clasamentul destinatarilor de floarea-soarelui argentinian. Fluxul direct al acestei mărfi către România a fost de peste 106 mii de tone.
Cu toate acestea, la acest volum s-a adăugat un lot important (27,5 mii de tone) de semințe de floarea-soarelui din Argentina, destinat inițial Turciei. Ulterior, aceasta a fost redirecționată către portul Constanța din cauza problemelor legate de respectarea cerințelor sanitare ale Turciei (depășirea limitelor admise de conținut de pesticide). În consecință, ponderea României în fluxul de mărfuri de floarea-soarelui argentinian a crescut la aproape 134 mii de tone. „Această situație demonstrează în mod clar cum diferențele dintre cerințele fitosanitare oficiale pot modifica destinația efectivă a încărcăturii chiar și după începerea călătoriei de livrare a acesteia”, remarcă Iurii Riza.
În total, pe piețele din Bulgaria și România au ajuns, în total, peste 605 mii de tone de floarea-soarelui din Argentina – aproape 47% din volumul său de export. În plus, „nu fără peripeții”, dar și în Turcia vor ajunge, la sfârșitul sezonului, aproximativ 98.000 de tone de floarea-soarelui din Argentina.
Această situație a avut un impact foarte puternic asupra regiunii, în care, anterior, concurau între ei, în mod tradițional, în principal doar fermierii și comercianții locali – din Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.
Ce concluzii ar trebui să tragă antreprenorii din sectorul agricol din Moldova?
„Pentru operatorii din sectorul agroalimentar din Republica Moldova, această informație trebuie interpretată din perspectiva concurenței la locul de destinație al mărfii”, comentează Iurii Riza. „Fructele de floarea-soarelui din Moldova se vând, în mod tradițional, în România, Bulgaria și Turcia. Dar dacă un procesator bulgar sau român poate achiziționa 30–40 de mii de tone de materii prime oleaginoase din America de Sud și le poate transporta cu o singură navă la un preț competitiv (condiții de livrare CIF/CFR), atunci disponibilitatea sa de a plăti adaosuri mari pentru încărcăturile regionale (FCA Moldova, CPT România) scade proporțional”.
Abonați-vă la actualizările noastre
