Potrivit acestuia, în condițiile unor resurse limitate, instituțiile statului nu își pot permite întotdeauna servicii profesionale de traducere sau birouri specializate. Ca alternativă, el a propus extinderea utilizării soluțiilor digitale deja implementate în unele structuri.
Președintele Consiliului pentru Egalitate a prezentat și experiența instituției pe care o conduce, care a găsit o soluție prin digitalizare: cu sprijinul donatorilor, Consiliul a implementat un software specializat bazat pe inteligență artificială. Potrivit lui Feldman, calitatea traducerilor automate este deja impresionantă, iar în viitor apropiat adaptarea lingvistică ar putea înceta să mai fie o problemă financiară, devenind o simplă procedură tehnică de tip „copy-paste”.
„În ceea ce privește adaptarea lingvistică, vreau să spun două lucruri: ne dorim aderarea la Uniunea Europeană și va trebui să răspundem nu doar în limba rusă, pe care oamenii o cunosc uneori, ci și în engleză și, probabil, în alte limbi ale UE. Trebuie să ținem cont că vom avea angajați din mai multe țări, care vor interacționa cu noi. Fără a mai vorbi despre diaspora noastră: dacă acum discutăm despre limba rusă, în curând vom vorbi despre răspunsuri în italiană”, a declarat Feldman.
După cum se menționează într-un articol Logos Press „Cel mai dificil cluster: o oglindă a realităților care încă incomodează”, în Republica Moldova problema „lingvistică” este adesea percepută prin prisma politicului. Totuși, Consiliul pentru Egalitate și conducătorul acestuia, Ian Feldman, abordează discuția în sfera drepturilor fundamentale ale omului și a tendințelor globale, din care face parte și Republica Moldova.
