Lui Alexandru Munteanu
Drama politică actuală amintește de scenariul din februarie 2023, când Natalia Gavrilița a părăsit funcția de prim-ministru. Reamintim că, la cumpăna dintre anii 2022 și 2023, Moldova a traversat o criză energetică profundă. Tarifele la gaz pentru consumatorii finali au urcat la un nivel fără precedent de 29,27 lei pe metru cub (de aproape șapte ori mai mare decât nivelul dinaintea crizei). A urmat o inflație record — de peste 30%.
Așa cum s-a scris la acea vreme, gazul a fost achiziționat la prețuri spot maxime, chiar și după demisia guvernului Gavrilița, populația a continuat mult timp să „consume” acel „gaz scump al lui Spînu”, adică al vicepremierului Andrei Spînu. Unii îl acuzau de eșecul negocierilor cu „Gazprom”, alții — de simplul fapt al negocierilor iar mai târziu și de „schemele cu gazul”. Spînu avea, desigur, sloganuri de genul: „Pentru prima dată în istorie, malul drept nu consumă gaz rusesc”, dar valul de scandaluri din jurul numelui său a cântărit mai mult decât orice altceva.
Resursa politică a guvernului fusese complet epuizată. Analizând sondajele interne, partidul de guvernământ PAS a decis, se pare, să renunțe la cabinetul de miniștri și să o ia „de la zero”.
Istoria se repetă?
Istoria s-a repetat acum. Declanșatorul a fost un scandal de corupție de amploare în jurul întreprinderii strategice de stat MoldATSA, responsabilă de siguranța zborurilor. Totul a început cu o anchetă jurnalistică, ce a dezvăluit că șeful numit al companiei, Dumitru Vangheli, și-a falsificat CV-ul. A urmat scandalul cu Anastasia Taburceanu (fosta purtătoare de cuvânt a guvernului, rudă a președintei Maia Sandu), care, potrivit informațiilor din presă, primea un salariu de 120.000 de lei pe lună și, după cum susțin unii, se prezenta rar la serviciu. Verificările efectuate de Centrul Național Anticorupție au confirmat nereguli legate de angajări, achiziții publice și cheltuieli nejustificate. Ancheta continuă.
A doua lovitură, sau mai degrabă una paralelă, adusă cabinetului lui Munteanu a fost reforma fiscală și salarială. Un caz fără precedent: un membru al cabinetului, și anume ministrul sănătății Emil Ceban, a criticat dur reforma și „s-a opus sistemului”, afirmând că reforma „va distruge sistemul de sănătate”. Nici reforma salarială nu a fost înțeleasă. Ministrul finanțelor, Andrian Gavriliță, a recunoscut că foarte puțini oameni din țară au înțeles-o. De aceea, s-a promis deja că proiectul va fi corectat. Trebuie menționat că însăși Maia Sandu a declarat într-o emisiune televizată că la elaborarea reformei salariale au fost implicați experți ai Băncii Mondiale. Dar pe cine mai interesează asta?
Toți acești factori au acumulat o masă critică de reacții negative. În final, Maia Sandu nu a avut din nou altă soluție decât să „aierisească guvernul”:
„Da, consider că aceste reforme ar fi putut fi elaborate, coordonate și explicate mai bine, astfel încât să putem obține sprijinul cetățenilor și încrederea lor că ceea ce facem este în interesul țării.”
Atât atunci, cât și acum, prim-miniștrilor care pleacă li s-a spus același lucru: „Vă mulțumim pentru munca depusă în condiții dificile”, asigurându-i că „patria nu vă va uita”. Totuși, între Gavrilița și Munteanu există o diferență majoră: Natalia Gavrilița a rămas în echipă și a continuat să colaboreze cu Cancelaria de Stat în cadrul unui acord semnat oficial. Alexandru Munteanu, însă, se pare că pleacă definitiv.
Prim-ministru – dintr-ai noștri?
În clădirea administrației prezidențiale a fost zărit zilele trecute ministrul educației, Dan Perciun, ceea ce a dat imediat naștere la zvonuri privind posibila sa numire în funcția de prim-ministru. Perciun însuși s-a grăbit să se distanțeze de aceste speculații, dând de înțeles că intenționează să continue să lucreze în cadrul ministerului său. Adică, practic, a negat.
„Dar când ne-a deranjat asta vreodată?”, va întreba cititorul și va avea perfectă dreptate. Este important de menționat că, sub egida Ministerului Educației și Cercetării, se desfășoară o reformă a școlilor, iar prezentând acest proiect în Parlament, Perciun a reușit chiar să „cucerească” opoziția. 73 de școli se vor închide începând cu 1 septembrie „în liniște și înțelegere”. Această experiență ar putea fi cu siguranță utilă acum atât pentru reforma fiscală, cât și pentru cea salarială.
Un alt candidat, intens discutat în spațiul mediatic, este fostul prim-ministru Ion Sturza. Comentând viitorul puterii executive, Sturza a replicat sec:
„Trebuie să promovăm oamenii noștri, cei locali. Cei care au muncit cu adevărat în partid și au avansat de jos, nu cei care au venit să împartă puterea fără să fi făcut nimic. Avem nevoie de oameni care au trecut prin alegeri, care știu să convingă poporul și să-și asume responsabilitatea pentru faptele lor.”
Nu reiese clar din publicația lui Sturza dacă este vorba despre o autoexcludere sau de o recomandare adresată altora.
Oricine ar deveni noul prim-ministru, acesta va fi un „paratrăsnet politic” — consideră deputatul Alexandru Stoianoglo.
„Cel mai probabil, guvernarea nu mai caută un premier, ci un paratrăsnet politic. Dispus să preia toate șocurile și loviturile, ca ele să nu ajungă la Președinție. Chiar cu prețul propriei cariere politice. Îl vor găsi. Problema e că paratrăsnetul nu oprește furtuna, doar o trece prin el”, consideră Stoianoglo.
În perioada următoare sunt așteptate consultări ale președintei Maia Sandu cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Nicio fracțiune nu a declarat încă dacă va participa la aceste negocieri.
Abonați-vă la actualizările noastre
