Vid instituțional
Conform datelor din Raportul tematic al Avocatului Poporului privind gestionarea violenței în contextul tulburărilor mintale, Ministerul Sănătății oferă pacienților externați acces la centrele comunitare de sănătate mintală doar pe bază voluntară, deoarece legislația națională nu permite tratamentul obligatoriu în ambulatoriu. Această abordare împiedică monitorizarea eficientă a persoanelor cu risc ridicat de violență, mai ales atunci când bolnavul refuză medicația, familia nu cooperează sau în trecut au existat episoade de agresivitate.
În același timp, Ministerul Afacerilor Interne confirmă că poliția nu are temei legal pentru a monitoriza preventiv acești foști pacienți în lipsa unui nou incident, iar informațiile despre riscul de violență nu sunt transmise sistematic către polițistul de sector. De cealaltă parte, Ministerul Muncii și Protecției Sociale precizează că serviciile sociale și centrele de plasament sunt destinate exclusiv persoanelor care nu prezintă un pericol social iminent, cazurile violente sau în fază acută fiind redirecționate strict către sistemul medical.
Astfel, la revenirea în comunitate, persoanele cu tulburări mintale și comportament agresiv cad într-un gol instituțional, între un sistem medical care nu poate interveni forțat acasă și un sistem social care refuză cazurile periculoase. Deși familia joacă un rol esențial în sprijinirea acestora, nu există mecanisme de evaluare a capacității rudelor de a gestiona riscul, iar refuzul lor de a colabora reduce intervenția autorităților la acțiuni punctuale și reactive.
Această fragmentare totală între instituții, unde medicii intervin doar în criză, poliția acționează abia după ce se comite o faptă, iar asistenții sociali oferă suport doar în absența pericolului, transformă externarea într-un moment de vulnerabilitate majoră, crescând riscul de recidivă a violenței în comunitate.
Studiu de caz
În raport sunt prezentate mai multe studii de caz, inclusiv un caz produs în raionul Cahul, care a implicat un conflict familial grav și care a culminat ulterior cu comiterea unei infracțiuni deosebit de grave — un dublu omor —, ce a constituit unul dintre punctele de pornire ale prezentului studiu. Particularitatea acestui caz constă în faptul că, anterior producerii faptei, au existat sesizări către autorități, intervenții instituționale și aplicarea unor măsuri prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Prin urmare, cazul din Cahul evidențiază un eșec de prevenție secundară și terțiară, determinat de fragmentarea responsabilităților și de lipsa unor mecanisme normative clare de cooperare între MAI, MS și MMPS. Deși au existat intervenții și măsuri legale aplicate, acestea nu au fost integrate într-un proces coerent de reducere a riscului, ceea ce a permis escaladarea ulterioară a violenței.
Căi de soluționare
Raportul vine cu recomandări strategice cruciale pentru Guvern și ministerele de resort, cu scopul de a elimina vidul instituțional care pune în pericol siguranța publică după externarea pacienților psihiatrici violenți.
Guvernul este chemat să creeze un mecanism permanent de cooperare intersectorială și să implementeze un instrument unic de evaluare a riscului de violență, utilizabil de toate autoritățile.
Ministerul Sănătății trebuie să elaboreze proceduri obligatorii de evaluare la externare, să dezvolte servicii de post-monitorizare în comunitate și să creeze secții securizate distincte (pe criterii de sex, pentru expertize judiciare și pentru copii) în spitalele de psihiatrie.
Ministerul Afacerilor Interne trebuie să clarifice rolul poliției în etapa post-externare și să instruiască polițiștii pentru gestionarea crizelor psihiatrice, trecând de la reacții punctuale la prevenție.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale are sarcina de a implica asistenții sociali în planificarea externării și de a dezvolta servicii de suport pentru familiile care au în grijă bolnavi agresivi.
Educația, Justiția și Autoritățile Locale trebuie să colaboreze pentru identificarea timpurie a riscurilor, protejarea copiilor din familiile vulnerabile și formarea specifică a judecătorilor și procurorilor.
Raportul Ombudsmannului va fi audiat pe 10 iulie, în cadrul unei ședințe publice a comisiei parlamentare de profil.
