Produsul intern brut (PIB) al României ar urma să crească la 2,3% în 2027, ușor peste nivelul de 2,1% prognozat în noiembrie, a declarat Comisia Europeană în previziunile sale din primăvara anului 2026. Anul trecut, PIB-ul României a crescut cu 0,7 la sută.
Se așteaptă ca economia României să stagneze în ansamblu în acest an, deoarece eforturile de consolidare fiscală și inflația ridicată și persistentă, determinată de creșterea prețurilor la energie, afectează consumul intern. Se preconizează o reluare a creșterii anul viitor, datorită așteptărilor privind scăderea inflației și condiții de finanțare mai favorabile.
„Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, se preconiza că rata de creștere a inflației globale va încetini în a doua jumătate a anului 2026 din cauza efectelor puternice de bază de comparație. Cu toate acestea, conflictul și impactul acestuia asupra prețurilor la energie au încetinit această tendință. În prezent, se estimează că inflația indicelui prețurilor de consum (IAPC) va atinge o medie de 7 % în 2026, în scădere de la 6,8 % în 2025, înainte de a scădea la 3,7 % în 2027, aproape de intervalul țintă al Băncii Naționale a României (2,5 ± 1 %). Măsurile guvernamentale, inclusiv liberalizarea amânată a prețurilor la gazele de uz casnic, au atenuat într-o oarecare măsură creșterea prețurilor la energie”, a afirmat Comisia Europeană într-un comunicat.
Deficitul bugetar al României s-a redus la 7,9% din PIB anul trecut, de la un vârf de 9,3% în 2024, datorită pachetelor de consolidare fiscală adoptate între decembrie 2024 și septembrie 2025, inclusiv înghețarea salariilor nominale și a pensiilor și majorarea taxelor.
Se preconizează că deficitul se va reduce la 6,2 % din PIB în 2026, pe măsură ce cheltuielile curente vor scădea. În același timp, se preconizează că majorările fiscale adoptate în 2024-2025 vor crește veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB. În 2027, se estimează că deficitul se va reduce și mai mult, până la 5,8 % din PIB, în principal datorită reducerii cheltuielilor publice de capital.
„Politica fiscală a fost restricționată în 2025, relaxându-se în 2026 și devenind neutră în 2027. Cheltuielile pentru apărare ar urma să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, datorită împrumuturilor acordate în cadrul programului SAFE”, a adăugat executivul UE.
Datoria publică ar urma să crească de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în principal din cauza deficitelor publice primare ridicate și a plăților de dobânzi.
Pentru UE în ansamblu, Comisia prognozează o creștere a PIB-ului blocului de 1,1 % și, respectiv, 1,4 % în 2026 și 2027.
