Acest lucru a fost declarat de Virgiliu Mergineanu, producător și președinte al Uniunii Cinematografilor din Moldova, în cadrul Conferinței regionale privind proprietatea intelectuală și industriile creative.
„Punctul dureros și greu – cel puțin în industria cinematografică – este că astăzi suntem încă în urmă cu crearea unui registru cinematografic, care nu a fost stabilit până în prezent. Iar fără acest registru, nu putem ști exact cine și ce valori avem în Republica Moldova. În plus, Republica Moldova este singura țară care nu plătește redevențe pentru utilizarea filmelor. Mi-aș dori foarte mult ca pe măsură ce drepturile de proprietate intelectuală se dezvoltă, inclusiv în cinematografie, cineaștii, regizorii, autorii de filme, scenariștii – toți să devină beneficiari ai acestor drepturi”, a subliniat el.
Mergineanu a dat un exemplu de funcționare a sistemului drepturilor de autor în România vecină: „În România există asociația DACIN SARA, care înregistrează – în cadrul depozitului prin lege – operele din domeniul cinematografiei. Și toți cineaștii sunt membri ai acestei asociații și primesc plăți pentru drepturile de autor. Suntem încă printre întârziați. Dar sper că putem recupera”.
În paralel cu problemele existente în domeniul drepturilor de autor, dezvoltarea tehnologiei inteligenței artificiale (AI) ridică probleme și riscuri suplimentare pentru cineaști. În acest sens, președintele Uniunii Cinematografilor s-a referit la patru aspecte-cheie.
„Transparență și etichetare: atunci când folosim inteligența artificială, este important să indicăm clar acest fapt. Trebuie să fim sinceri atât cu noi înșine, cât și cu publicul și cu colegii noștri din industriile creative. Aceasta este singura modalitate de a menține încrederea și respectul.
Protecția drepturilor de autor: dacă AI utilizează operele noastre, trebuie să obținem consimțământul autorilor – da sau nu – și să îl consacrăm prin lege. Fără un astfel de mecanism, autorii riscă să piardă controlul asupra operelor lor.
Drepturile asupra operelor create de IA: trebuie să stabilim cine deține drepturile asupra operelor create de IA: persoana care a comandat opera, persoana care a creat-o direct sau tehnologia. Este important să înțelegem cine beneficiază și cine este responsabil.
Răspunderea juridică și prevenirea abuzurilor: în cazul în care imaginea, vocea sau comportamentul unui actor sunt utilizate fără consimțământul acestuia, cine ar trebui să fie considerat responsabil pentru astfel de încălcări și cum? Fără un cadru juridic clar, IA poate fi utilizată fără restricții, ceea ce este inacceptabil”, a declarat Virgiliu Mergineanu.
Potrivit acestuia, acest subiect îi preocupă pe cineaști, în special pe regizorii cu experiență, cărora le este foarte greu să accepte participarea inteligenței artificiale la crearea unui film.
„Cinematografia este singura creație sau singura industrie care reunește toate celelalte arte – literatură, arte vizuale, poezie, film, muzică și scenografie. Iar atunci când inteligența artificială începe să apară pentru a prelua unele dintre aceste specializări, unii cineaști ar putea să nu fie de acord. Desigur, nu putem să ne „baricadăm” și să refuzăm să acceptăm inteligența artificială, pentru că, ne place sau nu, ea se rostogolește peste noi, și atunci este necesar să găsim reglementări specifice și reguli clare care să fie respectate, astfel încât să devină un asistent pentru cineaști, nu un obstacol”, a conchis Mergineanu.
