© REUTERS / Bernadett Szabo
Conform scenariului de referință, Republica Moldova ar putea înregistra intrarea a aproximativ 1,5 milioane de persoane din Ucraina într-o perioadă de 60-90 de zile, cu un vârf estimat de 7-10 zile. Autoritățile estimează că până la 150.000 de persoane ar putea rămâne temporar pe teritoriul țării.
Documentul menționează că principalele puncte de presiune la frontieră ar urma să fie Palanca-Maiaki-Udobnoe și Tudora-Starokazacie, în sud-estul țării, precum și Otaci-Moghilev-Podolsk, în nord.
Planul include cinci subscenarii operaționale. Primul, denumit „Sud”, prevede intrarea zilnică a aproximativ 50.000 de persoane, dintre care majoritatea prin punctele de trecere din sud. Un alt scenariu, „Nord”, ar putea fi aplicat în cazul intensificării luptelor în sudul regiunii Odesa sau al distrugerii podului de la Maiaki, ceea ce ar redirecționa fluxurile spre nordul Republicii Moldova.
Autoritățile mai estimează că aproximativ 1,4 milioane de persoane ar putea tranzita frontiera moldo-română spre statele Uniunii Europene, fapt ce ar putea genera aglomerări și coloane de vehicule de până la 10-15 kilometri la punctele de trecere spre România.
În ceea ce privește profilul persoanelor strămutate, documentul estimează că până la 95% ar putea fi cetățeni ucraineni. Dintre aceștia, aproximativ 60% ar fi femei, iar până la 55% copii. Majoritatea ar urma să ajungă fără resurse financiare suficiente și fără mijloace proprii de transport.
În ședința de miercuri, 13 mai, Cabinetul de miniștri urmează că examineze și să aprobe Mecanismul național de gestionare unitară și coerentă a situației în cazul unui aflux sporit de străini. Datele incluse în plan sunt estimate pe baza fluxurilor de refugiați înregistrate în perioada februarie-iunie 2022 și au o marjă de eroare de până la 5%.
