Închiderea Strâmtorii Ormuz a avut un impact mai puțin dramatic decât se preconiza, datorită mobilizării rezervelor de petrol și gaze, scăderii cererii și extinderii utilizării surselor regenerabile de energie.
Țările au mobilizat rapid rezervele acumulate de petrol și gaze și au stabilit surse alternative de aprovizionare. În același timp, au crescut volumele de producție și export de resurse energetice din regiunile situate în afara Golfului Persic.
Implementarea programelor de reducere a cererii și de economisire a energiei a dat roade. Capacitățile surselor regenerabile de energie s-au extins semnificativ. În unele regiuni s-a înregistrat o revenire temporară și parțială la producția de energie pe bază de cărbune.
Principalele motive de îngrijorare
În ciuda optimismului, riscurile pentru PIB-ul global sunt în continuare orientate către scenarii negative. Procesul de reducere a inflației s-a blocat, de fapt. Iar majoritatea țărilor se confruntă cu presiuni bugetare și cu o politică monetară restrictivă a băncilor centrale.
FMI este profund îngrijorat de deteriorarea situației finanțelor publice, de creșterea datoriei publice și a deficitului în multe țări.
„Se observă o «luptă» între consecințele negative ale crizei energetice și boom-ul investițional alimentat de inteligența artificială (IA)”, a declarat șefa FMI, Kristalina Georgieva, în ajunul reuniunii miniștrilor de finanțe din G20 din statul american Carolina de Nord, scrie Spiegel.
Sectorul tehnologic reprezintă un motor puternic: în SUA, acesta susține cheltuielile de consum ridicate și veniturile corporațiilor, iar în alte țări (de exemplu, în Thailanda) stimulează construirea pe scară largă a centrelor de date.
Situația este mai gravă în ceea ce privește înăsprirea politicii băncilor centrale. Riscul unei noi creșteri a prețurilor la petrol ar putea obliga autoritățile de reglementare să mențină mai mult timp ratele ridicate ale dobânzilor, ceea ce va frâna activitatea economică. Acest lucru este valabil în special pentru țările cel mai grav afectate de criza energetică și care depind în totalitate de importurile de resurse energetice.
În iulie, FMI a revizuit deja prognoza de creștere a economiei mondiale pentru 2026, reducând-o la 3%. Fondul intenționează să prezinte estimări macroeconomice actualizate și mai detaliate la mijlocul lunii octombrie, la Bangkok.
Abonați-vă la actualizările noastre
