Ursula von der Leyen
Procesul de extindere a UE traversează un moment unic, care se întâmplă o dată la o generație: mai mulți „favoriți” se apropie simultan de linia de sosire, Ucraina și Moldova fac primii pași clari pentru a ieși din orbita Moscovei, iar Islanda se gândește dacă să reia negocierile de aderare.
O astfel de situație favorabilă nu s-a mai înregistrat de mulți ani: oficialii UE subliniază că, în ultimele șase luni, s-au reușit mai multe progrese în capitolele de negociere decât în deceniul anterior.
Însă, pe măsură ce perspectiva unei uniuni extinse capătă contururi tot mai clare, instituțiile UE și statele membre se confruntă din ce în ce mai des cu o serie de chestiuni politice și strategice care vor ieși în prim-plan dacă va începe următorul val de extindere, notează Euronews.
Echilibrul geografic
Unul dintre factorii-cheie care trebuie luați în considerare în contextul extinderii Uniunii rămâne echilibrul geografic, mai ales având în vedere „marea explozie” din 2004. Atunci, 10 state din Europa Centrală și de Est au aderat simultan la UE, iar în multe capitale din Europa de Vest s-a creat impresia că centrul de greutate s-a deplasat prea mult spre est.
Liderii actuali ai cursei – Muntenegru și Albania – nu vor modifica acest echilibru, datorită dimensiunilor lor modeste. Cu toate acestea, pe măsură ce se apropie de linia de sosire, se pune tot mai acut o problemă mai complexă: cum să se procedeze cu cea mai mare țară din Balcanii de Vest, Serbia, care rămâne obiectul unor dezacorduri serioase între statele membre.
Așa-numiții „prieteni ai Balcanilor de Vest” pun sub semnul întrebării calculele geopolitice care stau la baza abordării cererii de aderare a Belgradului. Aceștia avertizează că principiul evaluării pe baza meritelor nu este aplicat în mod uniform țărilor candidate.
Serbia, Islanda sau Ucraina
Pe măsură ce se intensifică presiunea pentru deschiderea unor noi runde de negocieri cu Ucraina și Moldova până la sfârșitul anului, apelurile la menținerea echilibrului geografic vor deveni inevitabil tot mai puternice și ar putea duce la situația în care progresul Ucrainei pe calea aderării să depindă de Serbia.
Islanda ar putea deveni un factor neașteptat și foarte binevenit în restabilirea echilibrului economic în interiorul blocului: această țară bogată din nord organizează un referendum, al cărui vot se va desfășura până pe 29 august, cu privire la reluarea negocierilor de aderare la UE.
În acest context, Ucraina rămâne „elefantul din cameră”. În capitalele europene se înțelege foarte bine că o anumită formă de aderare la UE sau de garanții de securitate va trebui inevitabil să facă parte din orice viitor acord de pace cu Moscova.
În ciuda unei economii relativ modeste, teritoriul, populația și potențialul militar al Kievului vor face din acesta un stat membru influent, în special în chestiuni de apărare și politică externă, ceea ce va determina Bruxelles-ul să reflecteze mai amplu asupra modului în care va funcționa uniunea extinsă.
Abonați-vă la actualizările noastre
