Inițiativa are scopul de a aprecia cetățenii cu vârsta de 65 de ani și peste, care continuă să desfășoare activități profesionale, civice, științifice, culturale sau antreprenoriale și care au obținut rezultate importante în domeniul lor.
Potrivit regulamentului concursului, pot fi nominalizate persoane care s-au remarcat în domenii precum medicina, educația, agricultura, tehnologiile, sportul, arta, antreprenoriatul, cercetarea științifică sau proiectele comunitare.
Ce legătură are asta cu vârsta de pensionare?
La prima vedere, este vorba doar despre recunoașterea meritelor generației vârstnice. Totuși, ideea de „îmbătrânire activă” face parte dintr-o discuție mai amplă care are loc în multe țări europene: cum va arăta viitorul sistemelor de pensii într-o societate în care ponderea persoanelor vârstnice crește.
Așa cum a relatat anterior Logos Press, vârsta de pensionare în Europa continuă să crească, deși ritmul diferă de la o țară la alta. În timp ce în unele state oamenii ies la pensie la 62 de ani, în altele activitatea profesională se poate încheia abia la 70 de ani. Cel mai ridicat prag, conform regulilor actuale, este stabilit în Danemarca, unde angajații vor putea ieși la pensie la 74 de ani.
Schimbările demografice obligă guvernele să caute răspunsuri la întrebări dificile: cine va susține numărul tot mai mare de pensionari, cum poate fi menținută stabilitatea fondurilor de pensii și ce rol vor putea avea persoanele vârstnice în economie.
În prezent, în Republica Moldova, vârsta de pensionare este de 62 de ani pentru femei și 63 de ani pentru bărbați. Conform calendarului aprobat, vârsta de pensionare pentru femei va crește treptat, iar la 1 iulie 2028 va ajunge la 63 de ani. Atunci, vârsta de pensionare pentru femei și bărbați va fi egală.
Totodată, reprezentanții autorităților au declarat în repetate rânduri că, la această etapă, nu intenționează o nouă majorare a vârstei de pensionare după finalizarea reformei deja aprobate. Însă întrebarea privind modul în care poate fi asigurată sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung rămâne deschisă.
Premierul Vasile Tofan a vorbit recent despre existența unor riscuri demografice serioase. „Nu am nicio speranță în ceea ce privește pensia mea, că voi putea primi ceva de la stat. Pentru că populația îmbătrânește. Generația anilor ’80 este foarte mică și nu este clar cine îmi va plăti pensia”, declara acesta.
De asemenea, Tofan a propus ca veniturile obținute din privatizări să fie direcționate către conturi individuale de economii pentru pensii.
Dubla semnificație
Astfel, programele de susținere a ocupării și a implicării sociale după vârsta de 65 de ani au un dublu sens. Pe de o parte, ele le permit persoanelor care doresc și pot să muncească să rămână active social și să-și valorifice experiența. Pe de altă parte, reflectă încercarea statelor de a se adapta la noua structură de vârstă a populației.
Dosarele pentru participarea la concurs pot fi depuse până la 1 septembrie 2026. Candidații trebuie să prezinte documente care confirmă realizările obținute după împlinirea vârstei de 65 de ani: publicații, diplome, premii, participări la proiecte, scrisori de apreciere și alte materiale relevante.
Laureații concursului vor fi desemnați până la 23 septembrie 2026 și vor primi diplome de confirmare a titlului de Laureat al Premiului pentru vârstnici, precum și premii bănești.
