Curtea Constituțională a Republicii Moldova a intensificat disputa privind Găgăuzia
EUR/MDL - 20.08 0.1975
USD/MDL - 17.60 0.094
VMS_91 - 3.03%
VMS_364 - 9.54%
BONDS_2Y - 7.40%
GOLD - 4,103.13 1.23%
EURUSD - 1.14 0%
BRENT - 85.40 20.29%
SP500 - 745.40 0.31%
SILVER - 59.87 3.14%
GAS - 3.15 7.14%

Curtea Constituțională a agravat conflictul legat de Gagauzia

La 9 iulie, Curtea Constituțională a Moldovei a pronunțat hotărârea privind cererea Ministerului Justiției referitoare la o serie de competențe ale autonomiei Gagauzia, prevăzute în Legea „Cu privire la statutul juridic special al Gagauziei” nr. 344 din 23 decembrie 1994.
Dmitrii Kalak Timp de citire: 4 minute
Dimensiunea textului
Link copiat
Alexandr Stoianoglo

Alexandr Stoianoglo

În ciuda apelului formulat de Adunarea Populară a Gagauziei, prin care se solicita amânarea examinării cererii Ministerului Justiției – fapt relatat de Logos Press –, Curtea Constituțională a admis în întregime cererile Ministerului Justiției. Astfel, a agravat conflictul din jurul Gagauziei, fapt confirmat și de prima reacție a unor lideri gagauzi.

Judecătorii Curții Constituționale au retras Adunării Populare a Gagauziei competența de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a autonomiei. De asemenea, a fost declarat neconform cu Legea Fundamentală a țării articolul privind dreptul Adunării Populare a Gagauziei de a aproba componența CEC-ului autonomiei pentru desfășurarea alegerilor.

Cu toate acestea, organul legislativ al Gagauziei își păstrează competențele privind numirea, organizarea și desfășurarea alegerilor pentru deputații Adunării Populare, precum și privind organizarea alegerilor pentru organele administrației publice locale ale autonomiei.

În plus, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale normele care prevăd includerea șefilor departamentelor Comitetului Executiv al Gagauziei în componența colegiilor ministerelor și instituțiilor Republicii Moldova. O altă hotărâre a Curții Constituționale se referă la numirea șefilor direcțiilor din cadrul Ministerului Justiției, Serviciului de Informații și Securitate și Ministerului Afacerilor Interne. În viitor, aceștia vor fi numiți și revocați din funcție de către organele centrale de putere, fără a se ține seama de avizul și propunerile Adunării Populare din Gagauzia.

O greșeală politică

Unul dintre primii care a comentat decizia adoptată a fost deputatul în Parlament, fostul procuror general al Moldovei, Alexandru Stoianoaglo.

„În calitate de jurist, nu pot critica decizia Curții Constituționale. Dar, în calitate de cetățean al Republicii Moldova, consider că sesizarea Curții Constituționale și însăși decizia adoptată de aceasta reprezintă o mare greșeală politică”, a scris el pe rețelele sociale.

Alexandru Stoianoglo a subliniat că, de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei gagauze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova. Autonomia Gagauză a devenit unul dintre elementele-cheie și simbolurile statalității moldovenești. Tocmai aceasta trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului din Transnistria.

„Nu cred că privarea Gagauziei de o parte din competențele sale va consolida statalitatea Republicii Moldova și va corespunde spiritului integrării europene a țării noastre.

Dar cel mai important este că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria. Fără soluționarea conflictului transnistrian, integrarea europeană a Republicii Moldova este imposibilă”, a subliniat fostul procuror general al Moldovei.

O amenințare la adresa suveranității?

O altă opinie o are fostul președinte al Curții Constituționale și de două ori ministru al justiției, Alexandru Tănase. Pe rețelele sociale, acesta a declarat că „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”.

„Pe lângă aspectele tehnice ale hotărârii, semnificația acesteia are un caracter extrem de constituțional. Curtea nu a limitat autonomia găgauzilor și nu le-a încălcat competențele legale. A confirmat principiul fundamental al oricărui stat unitar: autonomia poate să-și gestioneze propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin intermediul cărora statul își exercită suveranitatea — acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”.

În opinia lui Tănase, problema nu este dacă organele autonomiei pot oferi consultanță sau își pot exprima punctul de vedere cu privire la numiri. Dialogul instituțional este firesc. Problema apare atunci când un organ local de putere dobândește dreptul de a bloca, de a condiționa sau de a cenzura numirea persoanelor care exercită puterea de stat.

„Din acest moment, nu mai este vorba despre autonomie administrativă, ci despre separarea suveranității. Cu toate acestea, suveranitatea aparține exclusiv Republicii Moldova”, a scris el.

În același timp, fostul președinte al Curții Constituționale nu a menționat cu niciun cuvânt motivul pentru care, la 22 de ani de la adoptarea legii „Cu privire la statutul juridic special al Gagauziei” toate prevederile sale erau constituționale (inclusiv în perioada în care Alexandru Tănase însuși conducea Curtea Constituțională), iar acum, brusc și neașteptat, au încetat să mai corespundă prevederilor Legii fundamentale a țării.

De asemenea, fostul șef al Ministerului Justiției nu a oferit nici o evaluare juridică a faptului că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a ignorat o altă dispoziție a legii „Cu privire la statutul juridic special al Gagauziei”. Și anume art. 25, conform căruia Republica Moldova este garantul exercitării depline și necondiționate a competențelor Gagauziei, stabilite prin prezenta lege.

Atac asupra Gagauziei: PAS a mers pe o escaladare

O reacție extrem de negativă la decizia Curții Constituționale a fost publicată și de fostul deputat în Parlamentul Moldovei, fostul șef al Direcției de Afaceri Interne din Gagauzia, Fiodor Gagauz.

„Atac asupra Gagauziei: PAS a mers pe o escaladare. Astăzi, Curtea Constituțională a început să distrugă fundamentul juridic al Gagauziei”, a scris el.

Juristul subliniază că partidul de guvernământ PAS a creat mai întâi el însuși o criză juridică în jurul alegerilor din Gagauzia, iar acum a folosit-o ca pretext pentru desființarea autonomiei.

„Nu se poate rescrie legea în funcție de interesele partidului de la putere. Legea trebuie să lucreze pentru oameni și pentru țară, nu să servească scopurilor politice ale autorităților. Este cu atât mai periculos cu cât sunt vizate norme care au o bază constituțională. S-a creat un precedent care deschide calea către abrogarea oricăror prevederi ale Legii privind statutul special al Gagauziei”, subliniază Fiodor Gagauz.

El atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că CS nu a așteptat avizul Comisiei de la Veneția, deși fracțiunile de opoziție au trimis acolo o solicitare în acest sens. În opinia gagauzului, această grabă vorbește de la sine: o decizie împotriva statutului Gagauziei nu poate fi explicată partenerilor europeni, deoarece contravine democrației, integrării europene și intereselor Moldovei.

„Astăzi, Moldova a făcut un mare pas înapoi. Dar sunt convins că ceea ce a distrus Curtea Constituțională la comanda PAS va fi restaurat, mai devreme sau mai târziu, de popoarele moldovean și gagauz”, constată Fiodor Gagauz.


Abonați-vă la actualizările noastre


Реклама недоступна
Pe aceeași temă*
Mai mult de la autor*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Ultimele știri
Popular acum*
De citit neapărat*