Conform studiului anual SPACE II al Consiliului Europei pentru anul 2025, publicat pe 9 iulie, Republica Moldova s-a numărat printre țările cu cel mai ridicat nivel de aplicare a măsurilor alternative de sancționare.
Documentul precizează că, la 31 ianuarie 2025, peste 1,43 milioane de persoane se aflau sub supravegherea serviciilor de probațiune din țările europene. Față de anul precedent, numărul acestora a crescut cu 2,7%.
Studiul acoperă 48 de servicii de probațiune din 46 de state membre ale Consiliului Europei și analizează aplicarea măsurilor care permit condamnaților să rămână în societate în loc să fie deținuți în instituții penitenciare. Printre acestea se numără monitorizarea electronică, munca în folosul comunității, arestul la domiciliu, tratamentul medical, regimul de semi-libertate și eliberarea condiționată anticipată.
Autorii raportului subliniază că extinderea aplicării acestor măsuri are loc pe fondul problemei persistente a supraaglomerării închisorilor europene. Conform studiului SPACE I, publicat de Consiliul Europei în luna mai, aproape jumătate din sistemele penitenciare din Europa s-au confruntat deja cu supraaglomerarea sau funcționează practic la limita capacităților lor.
Moldova a intrat în grupul țărilor cu un nivel ridicat de probațiune
În ceea ce privește numărul persoanelor aflate sub supraveghere probatorie, Republica Moldova a ocupat unul dintre primele locuri printre statele europene.
La calculul numărului de cetățeni aflați sub supraveghere la 100.000 de locuitori, Moldova a înregistrat un indicator de 320 de persoane, fiind devansată doar de Polonia (652), Turcia (495), Georgia (468), Armeniei (430) și Albaniei (387).
Dacă se iau în considerare țările în care statisticile se bazează pe numărul de măsuri aplicate, și nu doar pe numărul de persoane, indicatorul Moldovei este de 384 de cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce se încadrează, de asemenea, printre cele mai ridicate valori din Europa.
În același timp, indicatorul median pentru țările europene este de 154 de persoane la 100.000 de locuitori.
Cercetătorii subliniază că aceste diferențe semnificative reflectă particularitățile sistemelor naționale de justiție penală și nu permit o comparație directă a eficienței serviciilor de probațiune între țări.
Probațiunea este utilizată mai des în locul încarcerării
Conform studiului, în 28 din cele 36 de țări care au furnizat date comparabile atât privind probația, cât și privind numărul deținuților, nivelul de aplicare a probației s-a dovedit a fi mai ridicat decât cel al populației carcerale.
Profesorul Marcelo Aebi de la Universitatea din Lausanne, coordonatorul grupului de cercetare SPACE, a subliniat că nu există un indicator universal pentru evaluarea eficienței probației.
Potrivit acestuia, măsurile alternative vizează în primul rând integrarea socială a infractorilor, de aceea evaluarea amplorii aplicării lor trebuie făcută numai în comparație cu numărul deținuților.
Studiul arată, de asemenea, că femeile reprezintă 10,7% din totalul persoanelor aflate sub supraveghere probațională, în timp ce în rândul deținuților ponderea acestora este aproape la jumătate — 5,4%. Ponderea cetățenilor străini în rândul persoanelor aflate sub supraveghere probațională este de aproximativ 10%, ceea ce este semnificativ mai mică decât în instituțiile penitenciare, unde străinii reprezintă aproximativ 17% din deținuți.
Studiile anuale SPACE I și SPACE II sunt elaborate pentru Consiliul Europei de către specialiști ai Universității din Lausanne și sunt considerate una dintre principalele surse de statistici comparative privind sistemele penitenciare și serviciile de probațiune din statele europene.
