Mai exact, proiectul prevede excluderea unor termeni fundamentali precum „certificat de atestare profesională”, „instructor în conducere auto”, „profesor de siguranță rutieră” și „unitate de instruire a personalului din domeniul transportului rutier”. Legiuitorii susțin că astfel se vor elimina contradicțiile legislative care se bat cap în cap, însă vocea breslei reclamă o lipsă totală de predictibilitate.
Riscul creării vidului normativ
Veaceslav Nicic, președintele Asociației Uniunea Școlilor Auto și a Centrelor de Instruire, subliniază că eliminarea acestor termeni fără o alternativă clară va crea un vid:
„Noi nu am înțeles ce se propune și cum noi avem de înlocuit unele aspecte legate de activitatea de formare profesională a conducătorilor de vehicule, inițială și continuă…. Este foarte vag, pentru mine personal – având în vedere că am experiență practică destulă în formarea profesională a conducătorilor auto – și pentru mine este vagă ideea inițierii unui astfel de proiect în vederea excluderii acestor prevederi”.
Statistica „picatului”
Replica autorităților vine sub forma unor cifre care indică o criză profundă de calitate în procesul de instruire. Deputatul Dorian Istratii, unul dintre autorii inițiativei legislative, acuză că menținerea „inconsecvenței în lege și dublării de acte” avea la bază „anumite interese”.
El a oferit date concrete despre rata scăzută de promovabilitate în mai multe filiale din municipiul Chișinău, unde succesul la examene rar depășește pragul de 30%. De exemplu, la filiala Mircea cel Bătrân rata este de 23%, la Maria Drăgan de 22%, la filiala Kiev de 20%, iar la Zadnipru de 22%.
„Acestea sunt cifrele care ne arată că în școlile auto calitatea lasă de dorit atunci când conducătorii plătesc bani, și plătesc bani nu puțini pentru aceste studii, dar când ajung să treacă examinarea la ASP, 70-80% pică testul, examenul. Ce fel de calitate noi avem, dacă am ajuns la așa rezultate?”, se întreabă Istratii.
„Interese” vs. „excludere mascată”
„Eu înțeleg că sunt interese, dar aceste interese nu vor trece de Parlamentul Republicii Moldova, fiindcă noi trebuie să facem regulă în învățământ, în formarea profesională și în toate actele noastre, în așa fel ca școlile auto să devină școli de calitate. Or, acelea care nu oferă calitate nu au ce căuta în acest sistem”, a mai declarat parlamentarul.
Deputații vorbesc despre „interese”, iar avocatul Alexandru Boldescu – despre „excluderea mascată a prevederilor ce țin de reglementarea domeniului de activitate al școlilor auto și de siguranța rutieră”. El afirmă că acest domeniu nu poate fi reglementat prin Codul Educației, deoarece acesta nu reglementează siguranța rutieră și specificul conducerii vehiculelor.
Deși Guvernul a acceptat conceptual proiectul în avizul său, acesta propune totuși renunțarea la abrogarea articolelor vizate. În schimb, recomandă reformularea și expunerea acestora într-o redacție nouă.
Dezbaterile parlamentare pe marginea acestui proiect urmează să aducă mai multă lumină asupra punctelor de divergență: pe de o parte, motivele reale pentru care fracțiunea PAS insistă pe eliminarea noțiunilor de bază din lege ceea ce o face aproape „invalidă” și, pe de altă parte, motivele pentru care sistemul de instruire auto se opune acestor schimbări.
Bilanțul deceselor în accidente, de la independență: echivalentul populației unui oraș
Dincolo de disputele terminologice, miza reală rămâne siguranța cetățenilor, în contextul în care Deputata blocului „Alternativa” Angela Cutasevici a prezentat o statistică descrisă drept cutremurătoare. De la obținerea independenței și până astăzi, în Republica Moldova s-au produs peste 83 de mii de accidente rutiere, soldate cu 12.700 de decese, o cifră echivalentă cu populația unui oraș întreg. Mai mult, indisciplina la volan este în creștere, în anul 2025 fiind înregistrate peste 11 mii de cazuri de conducere fără permis sau cu permisul suspendat.
„Îndemnul meu este să consolidăm acest domeniu, să-l facem mai puternic, să creștem standardele atât de formare inițială, cât și periodică, dar și calitatea predării, astfel ca să crească și siguranța rutieră”, a conchis Cutasevici.
