Foto FB/Echipa națională de fotbal a Portugaliei (Força Portugal)
În scenariul de bază, care presupune eliminarea în faza grupelor, veniturile se vor limita la 378 de milioane de euro. Calificarea în optimile de finală crește cifra la 561 de milioane de euro, iar o eventuală victorie a echipei naționale ar putea duce suma la aproape 945 de milioane de euro, relatează agenția Lusa.
Autorii studiului subliniază că economia fotbalului nu mai este legată de geografie. Potrivit acestora, factorul cheie nu este locul de desfășurare a turneului, ci implicarea globală a suporterilor, a mărcilor și a mass-media, care sporesc valoarea evenimentului înainte, în timpul și după meciuri.
„Astăzi, valoarea fotbalului este creată prin consum, interacțiune digitală și economia atenției”, remarcă directorul executiv al IPAM, Daniel Sa.
Conform calculelor centrului de cercetare în marketingul sportiv, consumul tradițional continuă să reprezinte cea mai mare parte a efectului (aproximativ 77%), însă canalele digitale asigură deja aproape un sfert — 23%. În structura cheltuielilor, consumul la domiciliu (26%), alimentația publică (15%) și publicitatea media (14%) ocupă primele locuri. O contribuție semnificativă o au, de asemenea, platformele de streaming și OTT (10%), rețelele sociale (7%) și „economia conținutului” (6%).
Se remarcă separat produsele de colecție și consumul emoțional: cărțile și autocolantele reprezintă aproximativ 5% din efect, iar produsele promoționale — 4%. Alte 6% revin pariurilor, iar componenta turistică rămâne relativ redusă (4%) din cauza desfășurării turneului în afara Europei.
Este interesant faptul că chiar și Campionatul European din 2016, câștigat de Portugalia, a adus economiei aproximativ 609 milioane de euro — această sumă este mai mare decât prognoza minimă pentru 2026, dar mai mică decât scenariul optimist.
IPAM subliniază, de asemenea, că Campionatul Mondial din 2026 va fi un test pentru strategiile viitoare, inclusiv pentru CM 2030, pe care Portugalia îl va găzdui în calitate de coorganizator. Brandurile, mass-media și structurile guvernamentale vor trebui să se adapteze la un model în care valoarea se creează nu numai pe stadioane, ci și în mediul digital și în „economia atenției”.
