Foto: Andrei Pungovschi / Getty Images
Potrivit estimărilor lui Negrescu, autoritățile au epuizat deja cele mai simple modalități de reducere a deficitului: au majorat TVA-ul și impozitele locale și au înghețat salariile angajaților din sectorul public, relatează Agerpres. Acum, România se confruntă cu reforme structurale mai complexe. Economistul consideră că promisiunile guvernului de a nu introduce noi impozite până în 2027 vor fi greu de respectat.
„Cel mai probabil, ne așteaptă o combinație de măsuri: înghețarea salariilor și a pensiilor, eliminarea anumitor facilități fiscale, majorarea unor impozite și accize. Toate acestea vor fi denumite ajustări, nu impozite noi”, a scris Negrescu pe Facebook.
Cheltuielile cu serviciul datoriei publice exercită o presiune suplimentară asupra bugetului. Conform previziunilor consultantului, în 2027 plățile de dobânzi vor depăși 70 de miliarde de lei (aproximativ 14 miliarde de euro).
Negrescu a avertizat, de asemenea, asupra riscului de scădere a ratingului de credit suveran al României la un nivel speculativ (așa-numitul „junk”). Deciziile agențiilor de rating sunt așteptate în perioada ianuarie-martie 2027. Scăderea ratingului va duce la scumpirea împrumuturilor pentru stat, pentru mediul de afaceri și pentru cetățenii care au credite bancare. Ca alternativă, economistul a menționat din nou un posibil acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI).
Motivul pentru această declarație l-au constituit discursurile președintelui Nicușor Dan din 10 noiembrie. Potrivit News.ro, șeful statului a anunțat că deficitul bugetar al României în 2026 ar putea ajunge la 150 de miliarde de lei, iar cheltuielile pentru serviciul datoriei acumulate se vor ridica la aproximativ 60 de miliarde de lei. El a subliniat că țara trebuie să respecte cu strictețe angajamentele privind reducerea deficitului, altfel riscă să piardă încrederea investitorilor și să se confrunte cu împrumuturi mai scumpe.
Dan a mai afirmat că va fi extrem de dificil să se reducă drastic deficitul fără o revizuire a cheltuielilor cu salariile și pensiile. Dacă costul împrumuturilor de stat va crește, acest lucru se va reflecta și asupra creditelor acordate companiilor și populației. Președintele nu a exclus faptul că, în cazul pierderii accesului la finanțare acceptabilă, țara ar putea avea nevoie de ajutorul FMI, care este de obicei însoțit de condiții stricte de ajustare economică.
Între timp, obiectivul oficial al guvernului pentru 2026 este un deficit de 130,3 miliarde RON, adică 6,2% din PIB. Astfel, estimarea președintelui, de 20 miliarde RON, depășește ținta aprobată. Negrescu a atras atenția și asupra unei neconcordanțe aritmetice: veniturile de 730 miliarde RON și cheltuielile de 860 miliarde menționate de șeful statului dau o diferență de 130 miliarde, și nu de 150 miliarde RON.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, în primele nouă luni ale anului 2026, deficitul bugetar s-a ridicat la 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB, față de 5,31% în perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, în al treilea trimestru, deficitul s-a situat la un nivel mai ridicat decât cel de anul trecut. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazari, a avertizat anterior că atingerea obiectivului anual de 6,2% din PIB depinde, printre altele, de primirea la timp a fondurilor din Fondul european de redresare și reziliență (PNRR).
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.
Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta