USD/MDL - 18.10 ▲ 0
EUR/MDL - 20.18 ▲ 0
VMS_91 - 3.03%
VMS_364 - 9.54%
BONDS_2Y - 7.40%
SP500 - 769.66 ▲ 0.56%
GOLD - 4015.48 ▲ 0.5%
SILVER - 54.09 ▲ 0.19%
EURUSD - 1.11 ▲ 0%
BRENT - 114.16 ▲ 25.34%
GAS - 2.95 ▲ 6.12%

În Moldova se găsesc cele mai ieftine produse alimentare din Europa

Prețurile produselor alimentare în Europa variază foarte mult: de exemplu, pâinea într-o țară poate costa de trei ori mai mult decât în alta.
Igor Fomin Igor Fomin Timp de citire: 8 minute
Dimensiunea textului
Link copiat
coș cu produse

În articolul Euronews Business se analizează de unde provin aceste discrepanțe și ce se ascunde în spatele lor.

Cheltuielile cu produsele alimentare reprezintă o parte semnificativă din bugetele familiilor din întreaga Europă, dar costul unui coș de cumpărături variază considerabil de la o țară la alta. În UE, produsele alimentare și băuturile nealcoolice reprezintă 13,6 % din cheltuielile de consum ale gospodăriilor, în timp ce locuința și utilitățile reprezintă 23,6 %, potrivit datelor Eurostat.

În ce țări produsele alimentare sunt cele mai scumpe și ce stă la baza acestor diferențe?

Conform bazei de date Numbeo, o bază de date de tip crowdsourcing privind costul vieții, până la jumătatea anului 2026, indicele prețurilor alimentelor variază de la 57,2 în Moldova la 189,2 în Elveția, valoarea medie la nivelul UE fiind stabilită la 100. Aceasta înseamnă că, în Elveția, produsele alimentare sunt cu 89,2 % mai scumpe decât media UE, în timp ce în Moldova sunt cu 42,8 % mai ieftine.

Pentru a ilustra mai bine: un coș de cumpărături care, la prețurile medii din UE, costă 100 de euro, va costa în Elveția 189,20 euro, iar în Moldova – 57,20 euro, conform acestui indice.

În indicele inițial Numbeo, nivelul de referință 100 este reprezentat de New York. Euronews Business l-a recalculat astfel încât valoarea medie la nivelul UE să fie considerată 100.

Care sunt cele mai scumpe țări?

Trei dintre cele cinci țări cele mai scumpe sunt nordice. Islanda (183,6) ocupă locul al doilea, urmată de Norvegia (154,4), Luxemburg (134,9) și Danemarca (128,4). Celelalte țări din Europa de Nord se situează, de asemenea, peste media UE: Finlanda (119,7) și Suedia (116,6).

Dintre cele cinci mari economii ale Europei, Franța s-a dovedit a fi cea mai scumpă în ceea ce privește produsele: prețurile de acolo sunt cu 27,5 % mai mari decât media UE. Spania (89,7) este singura țară din acest grup de cinci în care nivelul este sub medie. Marea Britanie (111,9), Germania (111,6) și Italia (110,2) se situează peste această medie, cu niveluri comparabile ale prețurilor.

Printre țările mai scumpe se numără, de asemenea, Austria (124,5), Irlanda (122), Belgia (117,6) și Țările de Jos (116,4) – în toate aceste țări prețurile sunt peste media UE.

Cea mai ieftină țară din UE: produsele alimentare din România sunt cu o treime mai ieftine

În cadrul UE, România (66,7) este cea mai ieftină țară din punct de vedere al prețurilor produselor alimentare: prețurile sunt cu 33,3 % mai mici decât media UE.

Într-un context mai larg, produsele alimentare sunt mai ieftine în țările din Europa de Est și din Balcani, inclusiv în țările candidate la aderarea la UE. De exemplu, indicele este de 59,8 în Macedonia de Nord, 67,9 în Bosnia și Herțegovina și 68,8 în Serbia.

Turcia (82,1) este mai scumpă decât o serie de țări membre ale UE, deși rămâne în continuare sub media Uniunii. În același timp, Turcia înregistrează cea mai mare inflație alimentară din Europa.

Prețurile scăzute nu înseamnă întotdeauna accesibilitate

Ilaria Benedetti, conferențiar la Universitatea din Tuscia, subliniază că, în unele țări, prețurile produselor alimentare sunt sub media UE, însă gospodăriile cheltuiesc o proporție mai mare din bugetul lor pe alimente. Astfel, în România, produsele alimentare sunt într-adevăr mai ieftine, dar familiile alocă 23,1 % din cheltuielile lor pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice. În Bulgaria, acest procent depășește, de asemenea, 20 %.

„Prețurile scăzute nu înseamnă neapărat o accesibilitate mai mare”, a declarat pentru Euronews Business profesorul Ieremiaș Mate Balog de la Universitatea Corvin.

El atrage atenția asupra diferențelor dintre venituri și puterea de cumpărare și subliniază că produsele pot fi mai ieftine în termeni absoluți, dar mai puțin accesibile în raport cu suma pe care oamenii o primesc efectiv după plata impozitelor.

Coșul de cumpărături cu 18 produse din UE costă 69,84 euro

În categoria „Piețe” de pe Numbeo sunt enumerate 19 produse. Euronews Business a colectat prețurile acestor produse în octombrie 2026. Dacă se însumează prețurile de listă ale celor 18 produse, considerând fiecare ca o unitate, fără a se ține cont de greutate, se obține o valoare medie a acestui coș în UE de 69,84 euro.

Țigările au fost excluse din calculul Euronews, deoarece prețul acestora variază foarte mult, la fel ca și ponderea fumătorilor în diferite țări.

La fel ca în cazul indicelui, cel mai scump este acest coș în Elveția – 137,90 euro, iar cel mai ieftin în Moldova – 41,10 euro.

În Norvegia, prețul coșului depășește, de asemenea, 100 de euro și ajunge la 116,10 euro. Printre țările scumpe se numără și Luxemburg (99 de euro), Austria (88,10 euro) și Danemarca (87,70 euro).

Dintre cele cinci mari economii incluse în comparație, Franța rămâne în continuare cea mai scumpă. Acolo, coșul costă 87,40 euro, față de doar 63 de euro în Spania. În Italia, aceleași produse costă 80 de euro, în Germania – 75,20 euro, iar în Marea Britanie – 69,10 euro.

În câteva țări, cele 18 produse din acest coș pot fi cumpărate cu mai puțin de 50 de euro: în Macedonia de Nord (43,90 euro), Kosovo (45,50 euro), România (45,90 euro), Georgia (46,90 euro), Polonia (49,60 euro), Serbia (49,70 euro), Muntenegru (49,80 euro) și Bosnia și Herțegovina (49,80 euro).

Totuși, acest clasament se bazează pe prețurile nominale. Dacă se ia în considerare puterea de cumpărare, diferența se reduce. Pozițiile țărilor se pot modifica ușor și în funcție de conținutul coșului de consum.

Rolul prețurilor la energie și al costurilor forței de muncă

„Costurile forței de muncă au devenit probabil unul dintre cei mai constanți factori ai creșterii prețurilor la produse alimentare în întreaga Europă, dar costul energiei joacă în continuare un rol important”, remarcă Balog. Potrivit acestuia, creșterea prețurilor la energie, combustibil și transport continuă să afecteze producția agricolă, prelucrarea produselor și distribuția acestora.

Potrivit lui Benedetti, principalul motor al creșterii recente a prețurilor la produse alimentare a fost energia, iar de data aceasta, în primul rând, combustibilul. Ea a adăugat că, de la atacurile asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie, prețul mediu al motorinei în UE a crescut de la 1,59 euro pe litru, pe 23 februarie, la 2,24 euro pe 28 septembrie, atingând cel mai ridicat nivel de la începutul înregistrării statisticilor, în 2005.

„Motorina asigură funcționarea întregului lanț alimentar – de la tractoare până la camioanele care aprovizionează supermarketurile”, a declarat ea într-un interviu acordat Euronews Business.

Ea a reamintit, de asemenea, că încetinirea inflației nu înseamnă o scădere a prețurilor. Dacă inflația rămâne pozitivă, prețurile continuă să crească, deși într-un ritm mai lent, pornind deja de la un nivel mai ridicat.

De ce pâinea din Danemarca costă de peste trei ori mai mult decât în Bulgaria?

„Prețul produselor din magazin reflectă doar parțial costul propriu-zis al produsului”, explică Benedetti.

„Aceasta include, de asemenea, cheltuielile cu salariile, energia, chiria, transportul și impozitele, care sunt semnificativ mai mari în țările mai bogate”.

Potrivit acesteia, conform datelor Numbeo, o pâine albă proaspătă de 500 g costă 3,18 euro în Danemarca și 1,02 euro în Bulgaria – adică de peste trei ori mai scumpă. O duzină de ouă, un produs mai standardizat, costă 4,52 euro în Danemarca și 2,69 euro în Estonia, adică aproape de două ori mai scump.

Balog explică faptul că diferențele de prețuri la produse alimentare între țările europene sunt determinate de o combinație de numeroși factori: nivelul salariilor, costul terenurilor și al forței de muncă, structura comerțului cu amănuntul, impozitele, cursurile de schimb, logistica și costurile de transport, productivitatea agricolă și preferințele consumatorilor.

Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.


Ce reacție ți-a provocat această știre?

Comentarii

0

Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.

Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.

Autentifică-te pentru a comenta

Pe aceeași temă*
Mai mult de la autor*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Ultimele știri
Popular acum*
De citit neapărat*