Informațiile potențial vizate includ numele, datele și locurile nașterii, date despre membrii familiei, asigurarea medicală, pensii, prestații sociale, dizabilități, permise de conducere, automobile și companii deținute sau administrate de cetățeni. De asemenea, este vorba despre informații financiare, inclusiv IBAN-uri, restanțe fiscale și istoricul plăților prin MPay.
„Blestemata inteligență artificială”
În dezbaterea publică privind incidentul a apărut tema inteligenței artificiale ca factor care poate amplifica amenințările cibernetice. Autoritățile insistă asupra acestui subiect.
„Odată cu creșterea puterii de procesare a inteligenței artificiale, vulnerabilități în codul-sursă care nu puteau fi identificate de oameni pot fi identificate prin capacitatea de procesare a algoritmilor de inteligență artificială”, a declarat premierul Vasile Tofan în a cincea zi de la primul atac cibernetic.
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a asociat, de asemenea, cele întâmplate cu dezvoltarea inteligenței artificiale:
„În primul rând, vorbim despre un incident cibernetic de tipul celor care s-au produs în multe țări în ultima perioadă. Observăm o dezvoltare continuă a inteligenței artificiale — sisteme care vor intra în competiție cu sistemele de identificare a vulnerabilităților și cu cele care ar trebui să ofere soluții pentru eliminarea acestora”, a declarat Diaconu la televiziunea publică.
Este greu să nu fim de acord cu poziția autorităților. Într-adevăr, dezvoltarea inteligenței artificiale poate explica de ce amenințările cibernetice devin tot mai complexe. Dar acest lucru nu explică în niciun fel de ce sistemele de stat s-au dovedit atât de vulnerabile! Societatea are dreptul să aștepte nu doar avertismente despre tendințele tehnologice globale, ci și explicații concrete despre ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova. Oamenii trebuie să știe cine le-a răscolit dosarele personale și ce consecințe poate avea acest lucru pentru ei și pentru cei apropiați. Ei au dreptul să se aștepte ca datele încredințate statului să fie păstrate în siguranță.
„Digitalizarea întregii țări”
Moldova a ajuns la un nivel de digitalizare de 70% a serviciilor publice: din totalul de 636 de servicii, 445 sunt disponibile în format digital. Nivelul de digitalizare a serviciilor pentru mediul de afaceri a depășit 80%, iar cel al serviciilor destinate cetățenilor — 60%.
Potrivit estimărilor realizate în cadrul monitorizării transformării digitale, utilizarea serviciilor publice digitale a permis economisirea a peste 853 de milioane de lei în 2025, prin reducerea timpului necesar pentru prestarea și accesarea acestora.
Aceste cifre demonstrează progresele digitalizării, dar și amploarea dependenței cetățenilor și a mediului de afaceri de infrastructura digitală a statului.
Serviciile publice sunt transferate online, oamenii sunt încurajați să utilizeze aplicații mobile, platforme electronice și servicii pe internet, fiind convinși de comoditatea, rapiditatea și accesibilitatea acestora. Dar rareori ne gândim că digitalizarea pe scară largă a serviciilor publice implică riscuri serioase de excluziune socială și discriminare. În opinia Avocatului Poporului, Ceslav Panico, trecerea rapidă la serviciile digitale impune implementarea urgentă a unor mecanisme de protejare a drepturilor cetățenilor.
De unde atâta transparență, dintr-odată?
Lejeritatea cu care autoritățile operează cu cifre — 11 milioane de solicitări de acces la servicii și 750.000 de numere de identificare personală vizate — ridică inevitabil întrebări. De unde această disponibilitate bruscă de a oferi informații? Autoritățile ne pregătesc de ceva? Un asemenea spectacol al deschiderii fără precedent ne amintește, probabil, de un singur episod: referendumul privind integrarea europeană, când Maia Sandu i-a acuzat pe Șor și Rusia că au cumpărat 300.000 de voturi.
O coincidență? Cel mai probabil. Dar într-o situație în care sunt în joc securitatea datelor personale a milioane de cetățeni și încrederea în instituțiile statului, cifrele nu sunt suficiente. Societatea are nevoie de răspunsuri exhaustive: ce s-a întâmplat exact, cine a permis apariția vulnerabilităților, ce riscuri implică acestea pentru oameni și cine va răspunde.
Tocmai într-un asemenea teren fertil încolțesc semințele îndoielilor, suspiciunilor și speculațiilor. Vidul informațional este umplut rapid de versiuni care, uneori, par mult mai convingătoare decât declarațiile oficiale.
CEC, call-centere și scurgerea de date
Pe rețelele sociale s-au răspândit rapid zvonuri privind o posibilă compromitere a informațiilor Comisiei Electorale Centrale și ipoteza că atacul cibernetic ar putea fi doar o perdea de fum, menită să ascundă ceva „mult mai grav”.
„Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, persoane din afara țării, cu sprijin din Moldova, ar fi încercat să obțină sau chiar ar fi obținut acces la datele Comisiei Electorale Centrale. Dacă aceste informații se confirmă, guvernarea trebuie să-și asume răspunderea politică și să demisioneze!”, afirmă deputatul Gaik Vartanean.
Asupra acestui risc atrage atenția și fostul deputat Alexandru Cimbriuc. El consideră că „Următoarele alegeri electorale ar putea fi grav afectate, dacă aceste date ajung în mâinile unor persoane sau grupări interesate să influențeze alegătorii prin intimidare, șantaj, dezinformare ori alte forme de presiune”.
CEC: Confidențialitatea datelor personale nu a fost încălcată
CEC a reacționat în această dimineață la aceste declarații și susține că sistemele informaționale electorale și datele alegătorilor nu au fost afectate de incidentul cibernetic:
„Integritatea, confidențialitatea și disponibilitatea datelor cu caracter personal ale alegătorilor nu au fost compromise, fiind asigurată continuitatea activităților de administrare a proceselor electorale, inclusiv funcționarea Registrului de Stat al Alegătorilor. Protejarea datelor alegătorilor și gestionarea în condiții de siguranță a sistemelor informaționale reprezintă priorități instituționale”.
O altă ipoteză vizează call-centerele. Aceasta a fost formulată de deputata Liliana Iaconi:
„Nu vreau să cred informațiile potrivit cărora baza de date a Agenției de Guvernare Electronică ar fi fost vândută intenționat, contra sute de mii de euro, proprietarilor de call-centere.”
Iaconi a adresat o interpelare Guvernului. Întrebările sunt aceleași: cine poartă răspunderea? Ce măsuri au fost luate după incidentul anterior? Și ce garanții există că situația nu se va repeta?
„Nu este momentul pentru speculații”
În opinia fostului director al Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Serghei Popovici, atacul cibernetic și extragerea unor volume importante de date personale demonstrează cât de serioase sunt amenințările cibernetice cu care se confruntă societatea actuală. El a îndemnat la „abținerea de la speculații și concentrarea asupra măsurilor practice”.
„Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de continuitate în politicile de securitate, de investiții susținute, de specialiști competenți și de o colaborare eficientă între toate instituțiile responsabile. Este esențial să identificăm vulnerabilitățile, să înțelegem cauzele acestor incidente și să luăm toate măsurile necesare pentru ca asemenea situații să nu se repete. Nu este momentul pentru speculații, ci pentru responsabilitate, transparență și acțiuni concrete. Datele cetățenilor, încrederea în serviciile publice digitale și securitatea statului trebuie să fie prioritare.”, subliniază Popovici.
Protejarea datelor este responsabilitatea cetățenilor
Pentru stat, prioritatea ar trebui să fie o investigație tehnică independentă, urmată de publicarea unui raport pe înțelesul societății. Cetățenii, la rândul lor, trebuie să rămână vigilenți. Informațiile cunoscute despre scurgerea de date nu înseamnă că persoanele vizate își vor pierde automat banii sau vor deveni victime ale escrocheriilor, cu atât mai mult cu cât, potrivit asigurărilor autorităților, datele cardurilor bancare au rămas, din fericire, neafectate. Totuși, prudența sporită în următoarele luni este justificată.
Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal le recomandă cetățenilor să respecte câteva măsuri de precauție pentru a-și proteja datele personale de atacurile de tip phishing și de fraudele telefonice.
– Actualizați parolele! Schimbați imediat parolele conturilor importante — e-mail, rețele sociale și aplicații financiare — și activați autentificarea în doi pași (2FA).
– Fiți vigilenți la apeluri și mesaje. Nicio instituție de stat, inclusiv ASP sau Poliția, și nicio bancă nu vă va solicita prin telefon sau SMS codul PIN, parolele ori datele complete ale cardului bancar.
– Monitorizați conturile bancare. Verificați periodic extrasele de cont și activați notificările instantanee pentru fiecare tranzacție efectuată.
– Evitați linkurile suspecte și mesajele necunoscute. Nu accesați linkuri din SMS-uri sau e-mailuri trimise de expeditori necunoscuți, prin care vi se cere să „confirmați” sau să „actualizați” datele personale.
– Sesizați imediat tentativele de fraudă! Dacă observați activități suspecte sau deveniți victima escrocilor, contactați de urgență Poliția și banca emitentă a cardului.
Nu este exclus să aflăm mai multe joi, când se va întruni Parlamentul, iar deputații din opoziție ar putea cere audierea unor reprezentanți ai Guvernului, constituirea unei comisii de anchetă sau ar putea recurge la alte instrumente parlamentare — acțiuni care, chiar dacă nu vor schimba raportul de forțe, ar putea măcar să facă lumină asupra celor întâmplate. Iar acest lucru nu este deloc puțin.
…În timp ce materialul era pregătit pentru publicare, premierul Vasile Tofan a anunțat demisia directoarei Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț: „Am convenit ca ea să se retragă din funcție”.
Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta