Poate că totul se reduce la faptul că achitarea datoriilor este o chestiune foarte personală? În cazul datoriei private, acest principiu se aplică direct: companiile comerciale și fondatorii lor străini își asumă riscuri financiare reale, iar decontările dintre ele rămân exclusiv o chestiune personală.
Cu toate acestea, când vine vorba de datoria publică, situația se schimbă radical. După cum remarcă analistul economic Viaceslav Ioniță, serviciul datoriei guvernamentale se transformă într-o povară pentru fiecare cetățean.
„În loc să finanțeze dezvoltarea țării, noile tranșe acordate de donatorii occidentali sunt din ce în ce mai des destinate refinanțării — adică achitării datoriilor vechi”, spune expertul. – În condițiile în care cheltuielile pentru serviciul datoriilor încep să concureze direct cu posturile sociale din buget, rambursarea datoriei publice încetează să mai fie o chestiune macroeconomică abstractă și devine o problemă foarte personală pentru fiecare contribuabil din Moldova”.
Datorită particularităților metodologice de contabilitate, instituțiile macroeconomice publică date cu periodicitate diferită. Cu toate acestea, compararea rapoartelor trimestriale ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) cu situațiile operaționale lunare ale Ministerului Finanțelor permite alcătuirea unei imagini cuprinzătoare a situației datoriilor țării.
Conform ultimului raport trimestrial al NBM pentru primul semestru al anului 2026, datoria externă brută a țării (inclusiv sectorul privat) a crescut cu 495,9 milioane de euro și a atins 10 423,6 milioane de euro.
În același timp, statisticile lunare mai operative ale Ministerului Finanțelor pentru primele 8 luni (ianuarie–august) ale anului 2026 arată că datoria externă strict publică a Moldovei a depășit deja un prag istoric, crescând cu 7,7% până la 5,18 miliarde de dolari.
Analiza trimestrială a BNB: Afacerile se distanțează
Conform ultimului raport detaliat al BNB, datoria externă brută a Moldovei la sfârșitul primului semestru al anului 2026 s-a ridicat la aproximativ 56,9% din PIB. Repetăm: de la începutul anului, aceasta a crescut cu 495,9 milioane de euro.
În același timp, în structura datoriilor s-a conturat un dezechilibru evident. Sectorul privat a „lăsat în urmă” literalmente sectorul public: datoria externă a sectorului privat a crescut brusc cu 8,1% de la începutul anului, ajungând la 6 061,0 milioane de euro (58,1% din datoria brută totală). Datoria externă a statului a înregistrat, în aceeași perioadă, o creștere extrem de modestă — de doar 1,2%, stabilindu-se la nivelul de 4 362,5 milioane de euro.
Principalul motor al sectorului privat l-au constituit creditele comerciale acordate întreprinderilor nefinanciare (3,32 miliarde de euro) și creditarea intragrup (1,7 miliarde de euro) — practic, împrumuturi de investiții pe care filialele moldovenești le primesc de la fondatorii lor străini.
Viorel Gârbu, expert economic: „Dezechilibrul dinamic, în care sectorul comercial își majorează datoriile de câteva ori mai repede decât statul, indică o conjunctură internă complexă. Pe de o parte, PIB-ul Moldovei în prima jumătate a anului 2026 stagnează efectiv, iar creșterea economică rămâne slabă.
În aceste condiții, mediul de afaceri este nevoit să compenseze deficitul de capital circulant și slăbiciunea pieței interne a creditelor prin împrumuturi externe.
Pe de altă parte, o parte semnificativă a acestei creșteri revine creditării intra-firmă. Actorii mari folosesc adesea împrumuturile de la structurile-mamă din străinătate nu atât pentru modernizare, cât pentru reducerea legală a sarcinii fiscale și optimizarea retragerii de capital sub pretextul serviciului datoriei.”
Experții subliniază că faptul că sectorul privat crește de 6,7 ori mai repede decât cel de stat este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, acesta este un semn al activității comerciale: companiile comerciale atrag resurse pentru dezvoltare, compensând slăbiciunea pieței interne a creditelor. Pe de altă parte, datoria intragrup este adesea utilizată de marile întreprinderi pentru optimizarea legală a impozitelor și retragerea dividendelor sub pretextul rambursării împrumuturilor către structurile-mamă.
Analiză operațională a Ministerului Finanțelor: recorduri la sfârșitul verii
În timp ce NBM operează cu date fundamentale trimestriale cu un decalaj de câteva luni, Ministerul Finanțelor publică lunar informații operaționale pe linia sa. Și aici, la sfârșitul verii anului 2026, s-a înregistrat un record istoric.
Datoria externă strict publică a Moldovei a depășit în august, pentru prima dată, pragul psihologic, ajungând la 5,18 miliarde de dolari (sau 89,53 miliarde de lei). Creșterea lunară s-a dovedit a fi bruscă — de 4,8 miliarde de lei. Cauza a fost o tranșă importantă de sprijin bugetar în valoare de 218 milioane de euro din partea Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).
În structura creditorilor statului continuă să domine giganții instituționali: FMI, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană, BEI și BERD.
O amenințare ascunsă: piața internă costisitoare
În paralel cu împrumuturile externe, guvernul împrumută activ bani pe plan intern prin emisiunea de titluri de stat. La începutul toamnei, volumul total al datoriei publice (interne + externe), exprimat în echivalent leu, s-a apropiat de 147,73 miliarde de lei (aproximativ 38,1% din PIB).
Și dacă împrumuturile externe preferențiale ies ieftin pentru Chișinău, datoria internă (care a ajuns la 58,2 miliarde de lei) se transformă într-o capcană financiară. În primele 8 luni ale anului 2026, cheltuielile bugetare pentru serviciul TSP au totalizat 2,7 miliarde de lei, depășind deja costurile înregistrate pe tot parcursul anului trecut.
Viacheslav Ioniță, analist economic la IDIS Viitorul: „Situația financiară a Moldovei devine din ce în ce mai complexă: în ultimii șapte ani, cheltuielile statului au depășit veniturile cu aproximativ 94 de miliarde de lei, iar deficitul bugetar doar în 2026 este estimat la aproape 21 de miliarde de lei.
Pentru a acoperi deficitele de lichidități, guvernul împrumută bani la costuri record pe piața internă, prin emisiunea de titluri de stat. Cheltuielile pentru serviciul datoriei interne cresc în mod catastrofal și deja „mănâncă” din bugetul de dezvoltare.
Mai mult, pe piața titlurilor de stat s-a conturat un precedent periculos: fondurile disponibile au început să fie investite în masă în titluri de stat de către investitori nebancari, inclusiv de către întreprinderile de stat însele. Guvernul trebuie să raporteze în mod transparent câte întreprinderi de stat cumpără titluri de stat în loc să vireze dividendele nete direct în bugetul de stat.”
Ministerul Finanțelor este nevoit să concureze pentru lichiditate pe piața internă, oferind băncilor locale randamente ridicate la titlurile de stat. În consecință, băncile preferă să acorde împrumuturi statului, minimizându-și riscurile, în loc să acorde împrumuturi pe termen lung sectorului real al economiei. Sarcina excesivă legată de plata dobânzilor la datoria internă începe să „mănânce” direct din bugetul de dezvoltare.
Costul banilor a crescut odată cu rata de bază a NBM, iar guvernul este nevoit să majoreze randamentul titlurilor de stat. În cadrul rundei de toamnă anunțate de subscriere directă pentru persoane fizice pe platforma eVMS.md, Ministerul Finanțelor a propus rate fixe ale dobânzii cuprinse între 7,65% și 8,05% pe an. Pentru comparație, în toamna anului trecut, rata maximă pentru obligațiunile pe trei ani era de aproximativ 7%.
Condițiile de împrumut de pe piața internă, „avantajoase” pentru creditorii guvernului, sporesc povara datoriei, alimentând spirala plăților viitoare. Recunoscând că, deocamdată, nu se poate face altfel, experții sunt uimiți de un alt aspect: nu se face nimic pentru a spori bonitatea guvernului.
Vladimir Golovatyuk, economist: „Faptul că datoria publică crește nu mai surprinde pe nimeni. Economia se află în stagnare, iar veniturile bugetare sunt insuficiente pentru finanțarea cheltuielilor bugetare. În aceste condiții, guvernul alege calea pe care o consideră cea mai simplă – să se îndatoreze.
Repet – nu este surprinzător că datoria crește. Ce uimește este altceva – ritmul de creștere a acestei datorii se accelerează. Faptul rămâne un fapt: în cei 5 ani de când se află la putere, majoritatea de guvernare a acumulat atâtea datorii câte au acumulat toate guvernele în cei 30 de ani de la proclamarea independenței țării până în august 2021.
Toate acestea indică un singur lucru: guvernului nu numai că îi lipsesc fondurile necesare pentru a acoperi cheltuielile bugetare la nivelul necesar, dar îi lipsește și capacitatea de a reduce dependența de îndatorare – decalajul nu face decât să crească.
Reducerea datoriei publice și creșterea veniturilor bugetare vor avea loc doar într-un singur caz – redresarea economiei.”
Concluziile pentru economie pot fi doar una singură – nu este „tratată” cum trebuie. Sau – nu cu „medicamentele” potrivite. Din necesitate sau din neînțelegere – timpul va arăta. În prezent, un singur lucru este clar: Moldova încheie anul într-o stare de dependență ridicată de datorii.
Cu toate acestea, natura acestei dependențe este diversificată. În timp ce mediul de afaceri își asumă principalele riscuri valutare, atrăgând capital privat, statul se află într-un echilibru între granturile/împrumuturile externe ieftine și împrumuturile interne extrem de costisitoare.
Principala provocare pentru autorități în 2027 este menținerea unui echilibru în care cheltuielile pentru serviciul datoriilor acumulate (estimat la 6,5–7,5 miliarde de lei) să nu blocheze finanțarea programelor sociale cheie și a proiectelor de infrastructură.
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.Traducerea a fost revizuită și de redacția Logos Press.
Comentarii
0Încă nu sunt comentarii. Poți începe conversația.
Comentariile sunt deschise cititorilor cu un cont Logos Press.
Autentifică-te pentru a comenta