La această concluzie au ajuns auditorii în urma examinării raportului privind evaluarea eficienței investițiilor în eficiența energetică a clădirilor publice. „Investițiile în eficiența energetică a clădirilor publice au dat roade, dar autoritățile nu dispun de mecanisme suficiente pentru a demonstra eficiența acestora”, afirmă Curtea de Conturi.
În perioada 2019-2025, măsurile de renovare a clădirilor publice „au contribuit la reducerea consumului de energie, la diminuarea cheltuielilor bugetare, la scăderea emisiilor de CO₂ și la îmbunătățirea condițiilor de exploatare a acestora”.
Cu toate acestea, nu este posibilă evaluarea eficienței – nu există date de referință privind eficiența energetică a fondului locativ și a altor clădiri, consideră auditorii. Iar consumul energetic al producției în Moldova este semnificativ mai ridicat decât media europeană.
În plus, „procedurile complexe de implementare a proiectelor, lipsa unei infrastructuri autorizate pentru gestionarea deșeurilor care conțin azbest, precum și sistemul de monitorizare și evaluare a eficienței energetice care nu funcționează pe deplin” nu permit formularea unor concluzii de anvergură.
Auditul a evidențiat, de asemenea, că autoritățile „nu dispun de un mecanism unic de consolidare și evaluare a rezultatelor investițiilor realizate la nivel național”, iar monitorizarea consumului de energie electrică nu oferă informații suficiente pentru evaluarea rentabilității fondurilor investite. Se poate afirma cu certitudine doar faptul că izolarea termică a clădirilor și înlocuirea echipamentelor reduc efectiv facturile la încălzire și electricitate.
