Dacă o evoluție diplomatică între SUA și Iran va debloca definitiv Strâmtoarea Ormuz, acest lucru va duce probabil la o scădere semnificativă a prețurilor la petrol. Cu toate acestea, este puțin probabil ca acest lucru să îmbunătățească rapid situația de pe piața produselor petroliere, susține autorul articolului, prezentând date privind starea pieței mondiale a resurselor energetice.
Problema este că peste douăzeci de rafinării din Golful Persic au fost afectate în timpul conflictului, iar multe dintre ele necesită acum reparații capitale. Termenele de livrare a echipamentelor de importanță critică, inclusiv compresoare, schimbătoare de căldură și catalizatori specializați, erau deja prelungite chiar și înainte de începerea conflictului, ceea ce face ca o refacere rapidă să fie practic imposibilă.
Reacția Chinei la reducerea livrărilor va juca un rol important. În timpul războiului, a doua rafinărie ca mărime din lume și-a redus drastic volumul de prelucrare și exportul de combustibil.
Scăderea cererii s-ar putea dovedi mai accentuată decât se prevăzuse, întrucât consumatorii și companiile își reduc cheltuielile din cauza prețurilor ridicate la energia electrică.
În același timp, nevoia urgentă de a reface și, uneori, de a extinde rezervele mondiale de combustibil ar trebui să intensifice presiunea asupra cererii de rafinare a petrolului, posibil pe parcursul mai multor ani.
Acești factori sporesc probabilitatea unei perioade prelungite de inflație, determinată de creșterea prețurilor la resursele energetice, în această iarnă și în anii următori.
Riscurile inflaționiste sunt în creștere
În luna iulie, prețurile de consum din SUA au crescut cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, în principal din cauza creșterii cu 14,7% a costurilor energiei, inclusiv a creșterii bruște a prețurilor la benzină cu 24,6%. În zona euro, inflația a accelerat până la 2,9% din cauza creșterii cu 10% a prețurilor la energie, iar indicele prețurilor de producție din Japonia a crescut cu 7,2% în iulie.
Mulți analiști și economiști de pe Wall Street consideră că creșterea bruscă a prețurilor la combustibili va fi temporară și nu va duce la o creștere a inflației de bază. Cu toate acestea, dacă criza produselor petroliere se va dovedi a fi atât de gravă pe cât indică datele actuale, această ipoteză s-ar putea dovedi eronată.
Acest lucru este valabil în special pentru Europa și Asia, unde prețurile la gazul natural lichefiat au crescut, de asemenea, semnificativ. Nici SUA nu au scăpat de creșterea prețurilor la combustibili, iar riscurile pentru previziunile actuale privind sfârșitul anului se îndreaptă în mod evident spre o creștere.
Președintele SUA, Donald Trump, care a făcut din reducerea costului vieții unul dintre punctele-cheie ale programului său pentru al doilea mandat, a recunoscut acest lucru, avertizând americanii săptămâna trecută cu privire la necesitatea de a se pregăti pentru creșterea prețurilor la resursele energetice.
La aproape jumătate de an de la izbucnirea conflictului din Iran, lumea pare să asiste la o criză lentă, dar tot mai accentuată. Rezervele de combustibil de pe piață se epuizează, deoarece stocurile s-au redus, iar întreruperile provocate de război continuă să exercite o presiune suplimentară asupra sistemului de rafinare a petrolului, deja suprasolicitat.
Criza energetică, care are deja consecințe concrete asupra economiei mondiale, abia începe.
